|
19 - 21 aprilie Cotidianul “Între mine şi PD-L a fost o atracţie reciprocă” Şeful sindicaliştilor din învăţămînt, Cătăliu Croitoru, este pregătit să intre pe listele de deputaţi PD-L, dar poate accepta şi scaunul de ministru al Educaţiei.De ce v-aţi hotărît să intraţi în politică şi de ce PD-L? Ce v-a oferit în plus?
Trebuie să lămuresc două chestiuni. FEN nu a semnat nici un protocol de colaborare cu vreun partid politic şi nici nu va semna. Este o decizie personală. Chiar din septembrie anul trecut am discutat în Biroul executiv acest lucru şi chiar am propus tuturor să nu mai stea deoparte şi să face ceva pentru educaţie.
De la liderul de şcoală pînă la liderii de filiale pot intra în ce partid vor ei. Chiar avem membri şi în PRM, UDMR, cu toate că Bella Marko mă înjură. Avem mulţi şi în PSD, PNL şi PLD. De 18 ani m-am săturat să nu se facă nimic şi să nu se schimbe nimic în bine.
Dintre toţi miniştrii, Cristian Adomniţei este cel care v-a pus capac?
Da. El m-a scos din sărite. M-a enervat atitudinea lui indiferentă faţă de Educaţie. Nu are nici o treabă cu acest domeniu. Este total pe dinafară.
Şi de ce aţi ales PD-L?
A fost o atracţie reciprocă, la fel ca într-un mariaj. Ne-am plăcut şi am decis să ne căsătorim. A avut cea mai bună ofertă dintre toate partidele cu care am negociat. M-au rugat să conduc departamentul de educaţie şi să mă ocup de strategii şi politici educaţionale şi în cadrul programului de guvernare.
Iar cine mă critice că bag sindicatul în politică, face o mare prostie. Duşmanii mei ar trebui să ştiu că eu am făcut sindicatul, nu el pe mine, în ’90, şi le pot da lecţii multora de sindicalism.
Dar aţi negociat şi cu PSD. Nu aţi acceptat pentru că era ocupat Departamentul de Educaţie de Cati Andronescu?
Ce să spunem... conduce departamentul de educaţie. Nu e vorba de asta, ci că nu am fost pe aceeaşi lungime de undă cu doctrina lor.
Care-i miza intrării în politică? Ce promisiuni aţi primit pentru sindicalişti?
Am simţit nevoia să fac pasul la nivelul politicului, acolo unde se iau deciziile, iar sindicatul nu are nimic de cîştigat şi nici de pierdut. Eu vreau să merg şi să fac legi pentru educaţie, pentru că legile sînt cele mai importante.
Dar vreau să le fac ca lumea, nu cum fac cei care sînt acum în comisia de învăţămînt din cadrul Camerei Deputaţilor. Aşa că atunci cînd mă voi hotărî, le voi spune celor de la partid că vreau să intru şi eu pe lista cu uninominali.
Apropo de funcţii, mai doriţi să fiţi secretar de stat în cadrul ministerului?
Nu e adevărat.
Cum nu? Eu ştiu că v-aţi dus la Mircea Miclea (n.r. - ministrul din 2005 al Educaţiei) pentru a-i propune să fiţi acceptat ca secretar de stat.
A, da, am fost. Dar nu că mi-am dorit funcţia de secretar de stat, ci la momentul respectiv era locul de unde se putea face ceva. Şi m-am pus la dispoziţia ministerului, cu experienţa şi competenţele mele. Acum sînt zvonuri că voi fi ministru, iar duşmanii sînt cam terorizaţi.
Şi dacă partidul o să dorească să fiţi ministru?
În funcţie de context, de ce se va dori, de ce proiecte vor avea... e posibil să existe discuţii.
Am aflat că Simina Croitoru, soţia dumneavoastră, este lider de sindicat în Bucureşti. Aţi făcut sindicatul în familie?
Da, împreună am fondat acest sindicat. Dar dacă ar fi o afacere, atunci am ieşi în pierdere pentru că ne-am consumat sănătatea şi nervii.
Am citit statutul FEN şi văd că dumneavostră tăiaţi şi spînzuraţi. Dumneavoastră demiteţi şi numiţi oameni în funcţii de conducere?
Eu am dreptul să-mi aleg echipa cu care să lucrez. Am mai fost acuzat că sînt un dictator, că sînt preşedinte pe viaţă. Dar eu le-am precizat că voi fi preşedinte şi după moarte, că tot fondatorul FEN sînt. Iar statutul este 90% tradus după statutul sindicatului profesorilor din Statele Unite, numai că l-am adaptat la realităţile din România.
În plus, am introdus şi dreptul de veto într-o anumită situaţie, pe care apoi cei din SUA au preluat-o de noi. Deci nu cred că pot fi acuzat că nu există democraţie în sindicat. Saptamana financiara Sindicatele dansează pe muzica partidelor PSD a acaparat CNSLR-Fraţia, PNL curtează mai multe federaţii importante, PD-L recrutează lideri puternici, ţărănistii încearcă să renască cu sprijin sindical, iar Partidul Ecologist adună ce mai rămâne Influente atât la nivel central, cât si local, sindicatele au devenit o adevărată pepinieră pentru mediul politic. Lideri-cheie din aceste structuri sunt momiţi cu funcţii importante în schimbul unor carnete de partid. CNSLR-Frăţia, una dintre cele mai bogate structuri sindicale, a semnat deja un acord de colaborare cu PSD. Nu este pentru prima dată când au loc astfel de înţelegeri, interesul fiind de ambele părţi. Nici PD-L nu se lasă mai prejos, încercând să atragă cât mai mulţi lideri importanţi, care pot ajuta partidul pe frontul social. La rândul său, PNL are înţelegeri care datează de mai mulţi ani cu mai multe ramuri sindicale .
Saltul din barca sindicatelor în cea a politicului este tot mai des făcut de oamenii care s-au lansat în viaţa publică prin intermediul unor structuri formate pe baza unor organizaţii muncitoresti. De multe ori, sindicalistii preferă să stea cu un picior în luntrea care i-a consacrat si cu celălalt în ograda unui partid care le poate asigura un loc călduţ într-o structură importantă. În funcţie de interes, se aruncă într-o parte sau alta.
În căutare de voturi, politicul strânge în rândurile sale cât mai multe figuri care îi pot asigura un succes electoral. Doctrina nu mai are niciun rol în astfel de cazuri, fiind situaţii în care s-a ajuns ca partide de centru-dreapta să încheie înţelegeri cu organizaţii sindicale.
Anul electoral 2008 nu avea cum să rateze astfel de evenimente. Nici sindicatele si nici partidele nu dau un pas înapoi atunci când este vorba despre ciolan. Sau, cum spun ele, despre „interesul alegătorilor“...
Nasul Mitrea…
CNSLR-Frăţia a recunoscut în mod public faptul că are un acord cu PSD. Negocierile dintre cele două structuri se poartă de foarte mult timp, rolul-cheie fiind jucat de Miron Mitrea, figură emblematică a social-democraţilor, crescut în spirit proletar.
Dacă ar fi să privim mai de-aproape ce s-a întâmplat în ultimii zece ani, s-ar putea trage concluzia că între cele două organizaţii există multe legături care pot trăda chiar un mariaj secret. Istoria sindicalismului postdecembrist arată că cea mai bogată confederaţie din România s-a format în jurul unui om apărut de undeva din apropierea Frontului Salvării Naţionale. Miron Mitrea, pentru că despre el este vorba, a fost primul lider de sindicat care s-a făcut vizibil în rândul organizaţiilor muncitoresti apărute după Revoluţie. Trecerea lui în barca politicului s-a făcut firesc, fără prea multă vâlvă. Având sprijin atât din partea partidului în care s-a înscris, cât si din partea fostilor colegi de sindicat, Mitrea „a urcat“ în organizaţie, ajungând să ocupe funcţii importante. Fidelitatea i-a fost răsplătită si prin numirea la cârma unuia dintre cele mai importante ministere. Cât a fost sef la Transporturi, guvernul de atunci a avut parte de liniste, o bucată din sindicate fiind redusă, practic, la tăcere.
Ce prevede acordul PSD cu sindicatele
Acordul încheiat în aceste zile între cele două structuri poartă semnătura unui alt lider sindical care tânjeste la o funcţie politică. Actualul presedinte al CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a ajuns să conducă această organizaţie tot cu sprijinul lui Miron Mitrea. Legăturile dintre cei doi i-au adus sefului confederaţiei sindicale doar beneficii. Desi provine dintr-o federaţie săracă financiar - Sanitas, Petcu este astăzi în fruntea unei confederaţii bogate atât în bani, cât si în număr de oameni.
Structurat pe cinci puncte, acordul dintre cele două părţi nu a scăpat din vedere niciuna dintre problemele importante pentru actualii parteneri electorali. Astfel, la punctul 1 se vorbeste despre o colaborarea ideologică prin care CNSLR-Frăţia să aibă reprezentanţi în structurile de conducere ale partidului. Prin modificarea statutului PSD, organizaţia sindicală va primi mai multe posturi-cheie în structura politică. Este vorba despre fotoliul de vicepresedinte în Biroul Permanent Naţional si în Birourile Permanente Judeţene. De asemenea, sindicalistilor le sunt oferite posturi de vicepresedinţi în organele municipale si orăsenesti ale partidului. Colaborarea merge atât de departe, încât fiecare sedinţă a Biroului Permanent Naţional ţinută de PSD va avea loc în prezenţa presedintelui CNSLR-Frăţia. La rândul său, partidul îsi va trimite un reprezentant la întrunirile Comitetului Director si Consiliului Naţional ale confederaţiei. Practic, putem vorbi despre o unificare în fapt a celor două organizaţii, care, desi sunt partid si sindicat, par a avea un singur centru de comandă.
Oferte de la consilieri locali la parlamentari europeni
PSD a stiut întotdeauna cum să-si asigure linistea din partea sindicatelor. Prin semnarea acestui acord s-a reusit ca, în eventualitatea în care social-democraţii vor ajunge la putere, să fie limitate miscările de protest. Este greu de crezut că vreo federaţie din CNSLR-Frăţia va avea cutezanţa de a ridica tonul si a iesi în stradă. Cu atât mai mult cu cât personaje-cheie ale Guvernului vor fi numite doar după consultarea sau la iniţiativa CNSLR-Frăţia. Acordul vorbeste foarte clar, la punctul 5, despre colaborarea la guvernare dintre cele două părţi. Si la nivel local, si la nivel central lucrurile sunt foarte bine reglementate. Potrivit protocolului, „PSD va coopta, pe locurile eligibile, reprezentanţi ai CNSLR- Frăţia, pe listele consiliilor judeţene, municipale, orăsenesti si comunale, în conformitate cu negocierile acceptate de către părţi. (…) PSD va desemna, pe locuri eligibile, reprezentanţi ai CNSLR-Frăţia pentru Parlamentul României si pe lista PSD pentru Parlamentul European“.
Pepiniera partidului
Marius Petcu, unul dintre artizanii acestei înţelegeri, susţine că un astfel de acord ar fi fost sugerat miscării sindicale din România chiar de către Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Varianta este puţin credibilă în condiţiile în care celelalte confederaţii din România nu au o astfel de informaţie. „Trebuie să venim cu ceva pentru a contracara asaltul marelui capital. Nu văd de ce în România se face atâta tevatură, având în vedere că reţeta funcţionează foarte bine în alte ţări. La ora actuală, cred că avem în jur de 200 de oameni din sindicat dornici să participe la alegerile locale. Încercăm, prin această colaborare pe care am parafat-o, să dezvoltăm România socială“, ne-a spus Marius Petcu. Liderul de sindicat a precizat că există o mai veche prietenie cu PSD, dorind să specifice faptul că a fost ales acest partid deoarece reprezintă interesele clasei muncitoare.
E de menţionat faptul că PSD s-a „hrănit“ permanent, din punct de vedere politic, din CNSLR-Frăţia. Pe lângă Miron Mitrea, organizaţia politică a strâns la sânul ei si alte figuri marcante ale sindicalismului. E suficient să-i amintim pe Marian Sârbu, Ioan Andrei sau Ioan Rădoi. Tot în partidul construit de Ion Iliescu si-a făcut loc si un alt presedinte al CNSLR-Frăţia, Pavel Todoran, care a fost salvat de PSD atunci când asupra lui bântuiau fantomele unor afaceri ciudate făcute cu banii sindicalistilor. Prin trimiterea sa în Parlament scandalul a fost oprit.
Experienţele sindicale în rândul politicului merită toată atenţia. Unii dintre liderii plecaţi să „protesteze“ pe la partide s-au pierdut trecând într-un con de umbră. Situaţia le-a convenit de minune, mai ales că puteau foarte bine să-si vadă de afaceri fără niciun stres. Există însă si excepţii. Dumitru Chiriţă, seful sindicatelor din domeniul energetic, a ocupat timp de patru ani funcţia de deputat. Astfel, în timpul guvernării PSD din 2000-2004, a jucat un rol important în elaborarea mai multor legi. Practic, a stiut de la început care este sarcina dată de sindicate si si-a ţinut reprezentaţia până la sfârsit. Acum, când acele vremuri au trecut, fostul deputat explică de ce trecerea de la sindicat la partid este destul de dificilă. „Eram văzut la PSD ca fiind liderul de sindicat Chiriţă, iar la sindicat - pesedistul Chiriţă. În România nu există un parteneriat instituţionalizat, de aceea este foarte greu de realizat o astfel de colaborare“, a afirmat liderul de sindicat.
PD-L, la vånătoare de lideri
Nici PD-L nu se lasă mai prejos. Partidul condus din umbră de presedintele ţării încearcă să atragă cât mai multe figuri importante. Dacă la nivel central îi este destul de greu să se lupte cu oferta PSD-ului, în zona localului se poate desfăsura în voie. Mulţi presedinţi de federaţii nu mai fac niciun secret din faptul că sunt susţinători pe faţă ai lui Traian Băsescu. Un exemplu poate fi luat din sectorul gazului metan. În momentul în care s-a pus problema numirii unor directori pentru regiile din sector, sindicatele i-au susţinut pe reprezentanţii democrat-liberalilor.
Recenta înregimentare a lui Cătălin Croitoru, presedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, în PD-L vine din nou să confirme că forţa de convingere a lui Băsescu este destul de mare. Liderul celei mai importante structuri sindicale din rândul profesorilor a ales să joace în barca PD-L. Rolul său nu va fi unul minor, având în vedere faptul că se va ocupa de programul educaţional pe care partidul îl va promova. „În PD-L a intrat omul Cătălin Croitoru, nu presedintele FEN. A fost o decizie personală pentru care am avut si acceptul Consiliului Naţional al organizaţiei sindicale pe care o conduc. Tot ce am cerut de la structura în care am intrat a fost aceea ca, împreună cu colegii, să putem stabili politica PD-L în domeniul educaţiei pentru următorul program de guvernare. FEN nu are si nu a avut niciun fel de acord cu acest partid. Sincer vă spun că nici nu puteam să implic politic organizaţia sindicală deoarece în rândurile ei sunt membri de sindicat înscrisi în toate partidele“, ne-a declarat Croitoru.
Dacă în cazul FEN discutăm despre un lider care si-a declarat pe faţă adeziunea pentru PD-L, alte două organizaţii din învăţământ au ales înţelegerile secrete cu politicul. Astfel, voci din miscarea sindicală spun că PNL are de aproape cinci ani un acord cu FSLI, iar PSD-ul îi ţine la piept pe sindicalistii din Federaţia „Spiru Haret“.
Nici ţărănistii nu sunt străini de astfel de acţiuni. De altfel, fosta Convenţie Democrată a avut chiar un premier crescut la umbra unei confederaţii sindicale. Victor Ciorbea a jucat un rol major în anul 1997, fiind protagonistul unuia dintre cele mai importante evenimente sociale. Disponibilizările masive din acea perioadă nu puteau fi puse decât în cârca unui om care cândva scotea oamenii în stradă pentru a protesta împotriva politicilor economice despre care spunea că sunt gresite. La ora actuală, fostul sef de guvern este văzut tot mai des în compania sindicatelor, încercând să repună pe picioare o structură politică bazată pe scheletul CDR.
Si ecologistii îi curtează pe sindicalisti. Între CNSLR-Frăţia si acest partid există o înţelegere prin care cei care nu încap pe listele PSD să ajungă pe cele ale ecologistilor.
Compromis pentru miscarea sindicală
Împărţirea pe criterii politice a sindicatelor poate fi o explicaţie foarte simplă atunci când se vorbeste despre unitate. Nu poate exista asa ceva atât timp cât fiecare dintre federaţiile sau confederaţiile existente colaborează cu un partid sau altul. În mod normal, rolurile celor două structuri sunt foarte bine definite si nu ar trebui să existe acest amestec. Interesele personale sunt însă mult mai puternice, lsând locul unor compromisuri care nu vor avea altă consecinţă decât măcinarea miscării sindicale din România. Lucrul acesta este recunoscut de figuri importante ale confederaţiilor. Bogdan Hossu, presedintele CNS Cartel Alfa, ne-a declarat că, în mod normal, o structură care reprezintă clasa muncitoare trebuie să aibă abilitatea de a vedea în toate partidele politice doar niste parteneri de negociere. „În cazul unor astfel de înţelegeri se ridică două probleme: una este de moralitate, iar alta de legalitate“. La rândul său, Iacob Baciu, presedintele CSDR, a dorit să precizeze că organizaţia sa nu va parafa niciun fel de acord cu vreo structură politică. „Suntem autonomi si independenţi. Oamenii politici ne sunt doar parteneri de dialog“, a spus el.
BNS vrea sindicalism adevărat
Dumitru Costin, liderul BNS, a fost cel mai transant atunci când a venit vorba despre colaborările de acest gen în anii electorali. Organizaţia pe care o conduce are cea mai bogată experienţă în ceea ce priveste înţelegerile cu clasa politică. În mandatele trecute a existat chiar un grup parlamentar născut din miscarea sindicală, care s-a dorit un susţinător al clasei muncitoare.
Experienţa însă a arătat că o structură clădită pentru a apăra interesele angajaţilor trebuie să identifice o cale mai bună pentru a face acest lucru, iar politicul nu are ce căuta atunci când vine vorba despre sindicalism. „La congresul nostru s-a stabilit clar că trebuie să ne ocupăm de activitatea sindicală. Trebuie să identificăm soluţii pentru a-i ajuta pe oameni prin mijloacele pe care le avem. Am experimentat deja tot ce se putea la capitolul politic si ne-am dat seama că altceva trebuie să facem, nu înţelegeri cu partidele“, ne-a spus Costin.
De altfel, BNS a reusit ca, printr-un program de formare profesională pe care l-a propus, să atragă fonduri europene importante pentru a-l pune în aplicare. Astfel, poate face dovada faptului că miscarea sindicală nu înseamnă doar greve si mitinguri, ci poate face si o educaţia practică a oamenilor care pot fi ajutaţi să se adapteze la schimbările intervenite, iar formarea profesională este una dintre soluţii.
„Frăţia“ înfiripată între cele două medii - politic si sindical - a arătat, de-a lungul timpului, că liderii de sindicat folosesc adesea partidele ca pe umbrele. Pentru masa mare a sindicalistilor însă, ele rămân dusmani de clasă si potenţiale ţinte în anii electorali. Mai ales atunci când guvernează si este an electoral. Adevarul Învăţătoarea care a modelat peste o mie de copiide Mirela Dădăcuş (701 afisari, 2008-04-21) Din mâinile doamnei învăţătoare au ... De mai bine de 30 de ani, Constanţa Şerban le deschide drumul în viaţă micuţilor elevi, fără a resimţi monotonia Constanţa Şerban face parte dintre acele învăţătoare cu har, care transformă fiecare lecţie într-o poveste care îi farmecă pe copiii de la Şcoala nr.280 Mihail Sebastian din sectorul 5 al Capitalei. Nu există loc în care să meargă, unde să nu se întâlnească cu unul dintre foştii elevi, "copiii ei", aşa cum îi place să îi numească. În cei 31 de ani de profesorat, a modelat peste o mie de copii. A participat la nunţile multora dintre ei şi a ajuns să le educe copiii. "Secretul profesiei de învăţătoare este pasiunea", ne-a mărturisit doamna învăţătoare, aşa cum o strigă prichindeii. Pentru ea, profesoratul a fost o pasiune şi nu o meserie, implicându-se în formarea fiecărui copil ca şi cum ar fi fost al ei. De altfel, nici nu a făcut vreodată distincţie între cei doi copii pe care îi are acasă, Iuliana şi Alexandru, şi cei 30 de micuţi care o aşteaptă dimineaţă de dimineaţă în sala de clasă. "Mi se întâmplă să fiu întrebată ce mai fac copiii şi, de multe ori, am momente de ezitare gândindu-mă la care dintre copii se referă, la cei de acasă sau la cei de la şcoală", ne-a povestit ea. Vorbeşte cu emoţie de meseria pe care o practică de mai bine de 30 de ani, cu aceeaşi plăcere şi încântare ca în prima zi de profesorat. "Este cea mai optimistă profesie. Am toată stima pentru medici, însă m-ar deprima să trăiesc într-un mediu impregnat de suferinţă. M-ar epuiza monotonia de a face în fiecare zi acelaşi lucru, de a «modela» aceeaşi pâine", explică doamna Şerban. Surprinzător, fiica sa nu a moştenit vocaţia mamei pentru instruirea copiilor, îndreptându-se către medicină. Învăţătoare cu chip de copil "În momentul în care am ajuns la catedră aveam 20 de ani. Abia ieşisem de pe băncile şcolii pedagogice şi eram atât de mică încât profesorii din cancelarie mă confundau cu o elevă de clasa a VIII-a. Atunci când eram la catedră, uitam de tot ceea ce era în jur şi reuşeam să mă apropii foarte mult de copii", ne-a spus dna Şerban. Prima zi de lucru i-a oferit o mare surpriză. Deşi repartizată la o şcoală din Ferentari, acest lucru nu a fost privit ca un lucru negativ. "Şcoala nefiind dotată, totul arăta şters şi neatractiv, aşa că am desenat pe bucăţi albe de carton scene din basme, litere, numere şi le-am agăţat pe pereţi. Surpriza a fost în momentul în care am apărut la careu şi s-au strigat listele cu componenţa fiecărei clase. Au venit în dreptul meu şi copii care nu se auzeau pe liste. Copiii m-au însoţit până în clasă, astfel încât sala devenise arhiplină", a povestit învăţătoarea. Nostalgică după naivitatea copiilor "În ziua de azi, profesoratul serveşte mai mult ca o punte pentru profesionalizare. Tinerii fac această profesie în paralel cu studiile universitare, iar după aceea se duc să lucreze în alt domeniu. Odată ce am început activitatea la catedră, mi-a fost tare greu să mă desprind pentru a face altceva. Chiar dacă aveam posibilitatea materială pentru a-mi continua studiile, nu doream să mă despart de meseria la catedră. Ulterior, mi-am continuat studiile, absolvind Facultatea de Psihologie", a explicat doamna învăţătoare. În opinia sa, în urmă cu 30 de ani, micuţii erau mai naivi: "Dacă le spuneam să fie cuminţi pentru că atunci când ei ajung acasă mă dau de trei ori peste cap şi mă transform într-o albinuţă care îi veghează la geam, ei mă credeau şi încercau să se comporte frumos". » În prezent, tinerii profesează în paralel cu efectuarea studiilor universitare, pentru ca apoi să lucreze în alt domeniu
Constanţa Şerban, învăţătoare la Şcoala nr. 280 Mihail Sebastian Banii pentru şcoli, tocaţi pe ATV-uride Alexandru Saulea (851 afisari, 2008-04-21) Din bugetul pe 2007, o parte din fonduri va fi cheltuită pe ... Anul acesta, primăriile de sector reiau licitaţiile, programele de consolidare şi achiziţiile care nu au avut succes în 2007 Primăriile de sector au fost chemate săptămâna aceasta la raport în faţa prefectului Capitalei, pentru a prezenta situaţia unităţilor de învăţământ. Singurul raport care a lipsit de pe masă a fost cel al primarului sectorului 5, Marian Vanghelie. Anul trecut, din cele 20 milioane de euro primite de la guvern pentru consolidarea şcolilor, primăriile au reuşit să cheltuiască doar jumătate. Eşecul din 2007, când nu s-a reuşit exploatarea fondurilor alocate de Executiv pentru investiţiile în unităţile de învăţământ, a fost cauzat de incapacitatea administraţiilor locale care nu au fost în stare să contracteze lucrările. Anul acesta, primarii vor însă mai mulţi bani pentru diverse proiecte. Numai în sectorul 1 se vor cheltui, în 2008, 12 milioane de lei pentru achiziţionarea a patru noi corpuri de grădiniţe. Extravaganţe în sectorul 6 În sectorul condus de Adrian Inimăroiu, valoarea contractelor începute în anul 2007 ajunge în acest moment la peste 35 milioane de lei. Doar 1,6 milioane de lei au fost achitaţi în anul precedent, urmând ca în acest an suma restantă să fie de peste 34 milioane de lei. Cel mai original în achiziţionări este însă primarul Cristian Poteraş, care are pe lista de cumpărături, la capitolul "dotări independente", un ATV utilitar, în valoare de 36.000 de lei, şi un tractor, de 80.000 de lei. Ambele din fonduri alocate de la bugetul local pentru anul 2008. Pe listă mai sunt incluse o freză de zăpadă - 3 mii lei, un picamăr electric - 3 mii lei şi o autoutilitară şasiu, de 80 mii lei. Printre altele, la sectorul 6, prioritară este şi continuarea lucrărilor începute în anii precedenţi, mai exact câteva "proiecte şi execuţii de mansarde" la grădiniţele 41, 87, 195, 209 şi 246. Bani de opt ori mai mulţi decât în 2007 Pentru anul şcolar 2008-2009, sectorul 2 a început deja construcţia a 18 corpuri noi de grădiniţă. Pentru acest proiect, primăria a alocat o sumă de opt ori mai mare decât cea de anul trecut. Cu toate acestea, mai sunt necesari peste 110.000.000 de lei. Tot anul acesta vor mai începe lucrări şi la o grădiniţă plus un cămin, valoarea investiţiei fiind de 8.000.000 de lei. În sectorului 3 al Capitalei se vor face consolidări, extinderi şi câteva construcţii de grădiniţe în incintele unor şcoli. Investiţia totală necesară acestui sector este de 24.330.000 de lei. GANDUL Reacţie După ce Băsescu a criticat sistemul universitar românesc Adomniţei spune că preşedinţia are boala generalizării Afirmaţia preşedintelui Băsescu cum că universităţile româneşti sunt fabrici de diplome a stârnit reacţii din partea oamenilor politici implicaţi în învăţământ. Ministrul Cristian Adomniţei l-a contracarat pe şeful statului, declarând că, prin cele susţinute, Băsescu jigneşte întreaga comunitate academică fără să aibă probe: "Afirmaţia domnului preşedinte potrivit căreia universităţile sunt fabrici de diplome este total nepotrivită. E drept că este posibil ca aserţiunile preşedintelui să se fi bazat pe experienţa fostului rector de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Dumitru Oprea, pe care-l susţine făţiş şi ale lectorului universitar de mare ţinută (academică) Elena Udrea. Este foarte uşor să arunci cu jigniri în toată comunitatea academică - fără să te bazezi pe probe - pentru că, nu-i aşa, aceasta este reţeta oficială a Cotroceniului - boala generalizării!".
Rectorul Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, Ecaterina Andronescu a respins şi ea cele spuse de preşedinte, adăugând că Traian Băsescu ar fi trebuit să dea exemple concrete, iar universităţile “fabricante de diplome” să fie identificate şi eliminate prin pârghiile legale. Fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu a declarat la rându-i, că şeful statului are o educaţie rudimentară şi că e lipsit de competenţă în analiza mediului academic: “Încă puţin şi vom ajunge exact în perioada Ceuaşescu, în care pentru că în mediile intelectuale şi în presă un cizmar fusese declarat geniu, ajunsese să ne dea indicaţii cum să se dezvolte învăţământul superior, cercetarea ştiinţifică şi cultura. Încă puţin şi preşedintele Băsescu îşi va permite, probabil pentru că a luat un şpriţ cu câţiva filosofi autentici la Neptun, să ne ţină şi disertaţii filosofice", a declarat Constantinescu. Traian Băsescu a criticat, sâmbătă, la Congresul Studenţilor, învăţământul superior românesc, menţionând că nici o universitate românească nu se regăseşte în clasamentele mondiale, în condiţiile în care Ungaria are două iar Polonia trei universităţi în Topul Shanghai. Preşedintele a mai spus că instituţiile de învăţământ superior sunt precum nişte tiparniţe de doctori, întrucât toate au programe doctorale, dând drept contraexemplu învăţământul din SUA, unde din 3000 de universităţi, doar 57 sunt acreditate să facă doctorate. (R.F.) Gâlceavă Asociaţiile nu pierd nici un prilej de a se faulta: Congresul Studenţilor, motiv de atacuri între organizaţiide Raul FLOREA | 19 APRILIE 2008 Liderul UNSR, Gabriel Petrea, spune că USR funcţionează în ilegalitate şi că face jocuri electoraleGabriel PetreaFederaţiile studenţeşti se încaieră din nou, motivul fiind, de data aceasta, Congresul Studenţilor, ce va avea loc astăzi la Palatul Parlamentului. La evenimentul ce se vrea a fi o dezbatere privin problemele sistemului universitar, Uniunea Studenţilor din România (USR) a invitat o serie de oameni cu greutate de la preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, la ministrul Cristian Adomniţei, rectori şi reprezentanţi ai învăţământului superior. Deşi, în primă instanţă erau anunţaţi ca participanţi, rivalii de la Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR) au lansat, ieri, o serie de acuzaţii la adresa organizatorilor, susţinând, printre altele că USR-ul funcţionează în ilegalitate şi că respectivul congres nu este altceva decât o întâlnire politică ce are scopuri electorale. Mai exact, preşedintele UNSR, Gabriel Petrea, a făcut apel la o sentinţă emisă vara trecută de Tribunalul Bucureşti prin care schimbarea conducerii la vârful USR, operată în luna aprilie 2006, era suspendată. În replică, preşedintele USR, George Păduraru respinge cele susţinute de UNSR-işti, refuzând însă să comenteze şi acuzaţiile referitoare la implicaţiile electorale ale Congresului: „Asistăm la o minciună. Problema este rezolvată încă din septembrie, anul trecut şi încă nu s-a dat o sentinţă definitivă. Dacă nu am fi funcţionat legal, cum ne-ar mai fi recunoscut Ministerul Educaţiei şi cum mai puteam contracta proiecte?” Cea de-a treia federaţie, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a anunţat, la rându-i, că nu va participa la congresul de azi. Contract După ce a refuzat să subscrie la document, pe motiv că e prea general, Federaţia „Alma Mater” a semnat Pactul pentru Educaţie19 APRILIE 2008 0 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere Răzvan Bobulescu, preşedintele Federaţiei Sindicale „Alma Mater”, a semnat, ieri, la Palatul Cotroceni, Pactul Pentru Educaţie, document asumat de toate partidele parlamentare. Desi, iniţial, nu a fost de acord cu pactul, despre care a afirmat că enunţă doar principii generale, Bobulescu a acceptat, până la urmă, invitaţia preşedintelui Băsescu, declarând că şeful statului dovedeşte că nu are ranchiună „pe cei care nu spun <Yes> din prima”. Federaţia „Alma Mater” este a doua mare grupare sindicală care semnează Pactul pentru Educaţie, după Federaţia Educaţiei Naţionale. (R.F.)CURENTUL Miliardul de euro din visul de primar al lui AdomniţeiS-a făcut remarcat chiar la început de mandat, pentru că s-a contrazis cu nişte copii pe subiectul "câte stele are steagul UE". În cele din urmă, Cristian Adomniţei a fost nevoit să admită că elevii au fost mai deştepţi decât el. Acum încearcă să-i aburească pe ieşeni cu visele sale de dezvoltare urbană. Un miliard de euro în investiţii. Atât a visat Cristian Adomniţei că va aduce ieşenilor, şi a declarat public acest lucru. Greşeala lui. Colegul său de circumscripţie electorală, mai familiar cu banii, Varujan Vosganian, l-a contrazis imediat şi a declarat că e vorba doar de o declaraţie tipică pentru campania electorală. O nouă gafă, o nouă scădere în sondaje a lui Adomniţei, care pleacă în campania electorală de pe poziţia a patra, cu doar 9% din voturi.
Neavând simţul măsurii, ministrul educaţiei şi cercetării, Cristian Adomniţei, în calitate de candidat al PNL la funcţia de primar al Iaşilor la alegerile locale, a anunţat că dacă va ajunge primar al Iaşiului va aduce oraşului un miliard de euro pentru investiţii. Probabil aşa a visat recent imberbul ministru liberal şi, fără să-şi facă vreo socoteală, s-a grăbit să promită miliardul din vis ieşenilor.
Declaraţia sforăitoare a lui Adomniţei n-a fost taxată de opoziţie, ci chiar de către un coleg de cabinet al lui Adomniţei, la fel de darnic însă în promisiuni, Varujan Vosganian. Acesta a catalogat afirmaţia lui Adomniţei drept "una tipică de campanie electorală", care nu are nici un fundament real. "Cred că mai tânărul meu coleg de partid a fost luat de val atunci când a promis că, dacă va fi ales primar, va aduce Iaşilor un miliard de euro pentru investiţii. Nici eu, în calitatea mea de ministru al economiei şi finanţelor şi, în acelaşi timp, de senator de Iaşi, nu le pot promite ieşenilor aşa ceva, pentru că efectiv acest lucru este imposibil. De aceea, afirmaţia lui Cristian Adomniţei trebuie luată ca o simplă declaraţie de presă, făcută în campania electorală", a spus sec Vosganian. Chiar şi după această atenţionare, Adomniţei a ţinut să-şi arate bărbăţia reafirmând angajamentul pe care l-a făcut în faţa electoratului potrivit căruia, în cazul în care va câştiga alegerile, va atrage investiţii de un miliard de euro pentru Iaşi. "Am văzut deja că se încearcă discreditarea angajamentului meu, prin utilizarea unor întrebări capcană. Îi asigur pe ieşeni că înţeleg foarte bine dimensiunea angajamentului făcut. Administraţia pe care o voi conduce începând din luna iunie se obligă să atragă în Iaşi investiţii de un miliard de euro în patru ani. Am energia şi cunoştinţele necesare pentru a face acest lucru. Primăria va trebui să aibă deschiderea necesară pentru a oferi cadrul optim pentru orice investitor. Mă refer aici la taxe, infrastructură, oportunităţi şi resurse umane la care să aibă acces uşor potenţialii investitori", a replicat ieri Adomniţei. Flacara Iasului Vosganian l-a desfiintat pe Adomnitei"Daca iei o surcica si o indoi, ea se rupe. Daca iei limba si o indoi, nu se rupe, pentru ca e elastica. Poate sa vorbeasca cât doreste. El aduce un miliard de euro? Da, de unde le aduce? Din fonduri suverane din Orient? Cine? Domnul Adomnitei a zis ca aduce el un miliard de euro in judet?… Poate aduce, intrebati-l pe el, nu stiu...".
Asa a comentat ministrul liberal al Economiei si Finantelor, senatorul de Iasi Varujan Vosganian, afirmatia "unui candidat la Primarie" care a promis ca va aduce un miliard de euro la Iasi. Evident, senatorul nu stia ca e vorba de ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, candidatul PNL la Primaria municipiului Iasi...
Când a aflat despre cine este vorba, Varujan Vosganian a incercat "sa dreaga busuiocul": "Informatia exacta cred ca este legata de faptul ca prin intermediul structurilor va atrage acesti bani. Adica va fructifica pozitia de primar, in cazul in care câstiga alegerile. Daca Vosganian vrea sa aduca… de unde sa aduc eu un miliard de euro? Oricine zice ca aduce un miliard de euro, poate doar daca Ion Tiriac ar spune ca-si doneaza mostenirea judetului Iasi pot sa-l cred. Deci, daca domnul Adomnitei a spus ca daca va fi ales primar, el va atrage in judet un miliard de euro, atunci eu ii urez succes!", a completat Varujan Vosganian. Adomnitei isi sustine cauzaIn ciuda declaratiei facute de colegul sau de la Ministerul de Finante, Cristian Adomnitei si-a reluat ieri promisiunea de a aduce un miliard de euro la Iasi. Sursa fondurilor ar fi taxele si impozitele colectate, precum si investitiile in infrastructura. Acesta a afirma ieri, cu jumatate de gura, ca Varujan Vosganian ar facut o gafa, din cauza neintelegerii contextului in care a fost pusa intrebarea. Adomnitei a tinut, insa, sa sublinieze ca nu i-ar strica mai multa atentie din partea colegului sau de partid. "Varujan Vosganian ar fi trebuit sa cunoasca mai bine angajamentele si programele PNL la Iasi", a declarat, sec, Cristian Adomnitei.Ion MUSET |
Home 
