|
Legea Invatamantului
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului
national de invatamant.
Art. 2. - In Romania, invatamantul constituie prioritate nationala.
Art. 3. - (1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational
intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile
societatii romanesti si contribuie la pastrarea identitatiinationale.
(2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera,
integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii
autonome si creative.
Art. 4. - (1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane,
prin:
a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si
universale;
b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a
abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice
si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si
autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile
moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie
igienico-sanitara si practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati
utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.
(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul
istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici
moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica
scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.
Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate
nivelurile si formele de invatamant, indiferent de conditia sociala si
materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza
dreptul la educatia diferentiata, pe baza pluralismului educational.
Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea
obligatorie a invatamantului de 8 clase inceteaza la varsta de 16 ani.
Art. 7. - (1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de
prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele
locale. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in
bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe,
donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii si studentii care
obtin rezultate foarte bune la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite
pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de
performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia
scolilor care au numai clasele I-IV.
Art. 8. - (1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana.
In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza clase cu limba de predare
romana.
(2) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba
lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate,
in conditiile prezentei legi.
(3) Studiul si insusirea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat,
sunt obligatorii pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate.
(4) Atat in invatamantul de stat, cat si in cel particular, documentele scolare
oficiale se intocmesc in limba romana.
Art. 9. - (1) Planurile invatamantului primar, gimnazial, liceal si
profesional includ religia ca disciplina scolara. In invatamantul primar
religia este disciplina obligatorie, in invatamantul gimnazial este optionala,
iar in invatamantul liceal si profesional este facultativa. Elevul, cu acordul
parintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si
confesiunea.
(2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului
Invatamantului organizarea unui invatamant specific, corespunzator
necesitatilor de pregatire a personalului de cult, numai pentru absolventii
invatamantului gimnazial sau liceal, dupa caz. Ele raspund de elaborarea
programelor de studii, care se aproba de catre Secretariatul de Stat pentru
Culte si de Ministerul Invatamantului.
Art. 10. - (1) Reteaua unitatilor si institutiilor invatamantului de stat
este organizata si aprobata de Ministerul Invatamantului, in concordanta cu
dinamica demografica si cu necesitatile de formare profesionala, actuale si de
perspectiva.
(2) Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati
scolare, in conditiile legii.
(3) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea de unitati si institutii
de invatamant in care predarea sa se faca in limbi de circulatie
internationala, in conditiile prezentei legi. In aceste scoli, Limba si
literatura romana, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau si se
examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea de unitati de invatamant
sau clase constituite din elevi capabili de performante.
(5) In conditiile prezentei legi, se pot organiza unitati de invatamant cu
predarea in limba romana, pe langa oficiile diplomatice si institutiile
culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe,
are obligatia sa sprijine invatamantul in limba materna in tarile in care
traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.
Art. 11. - (1) Invatamantul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor
promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si spatiile de invatamant se interzic crearea si functionarea
partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor
de organizare si propaganda politica.
(3) In invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4) In spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare
stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamant,
in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case
ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe
cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor sunt interzise
activitatile care incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea
fizica sau psihica a tineretului.
Art. 12. - (1) Ministerul Invatamantului, pe baza consultarii celorlalte
institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica
strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de
invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si
profiluri de invatamant.
(2) Organizarea si continutul invatamantului nu pot fi structurate dupa
criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios
sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si
discriminatorii unitatile si institutiile de invatamant create din nevoi de
ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintilor
sau tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Invatamantului, consultand factorii interesati in organizarea
unor forme si tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea planurilor
de invatamant, programelor analitice si a manualelor scolare pentru
invatamantul preuniversitar. In invatamantul superior, planurile de
invatamant si programele analitice se stabilesc conform autonomiei universitare
si standardelor nationale.
Art. 13. - Autonomia universitara este garantata.
Art. 14. - Alternativele educationale pot fi organizate in sistemul de
invatamant de stat si particular, pe baza evaluarii si validarii lor de catre
Ministerul Invatamantului.
TITLUL II
Sistemul national de invatamant
Capitolul I
Dispozitii comune
Art. 15. - (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul
unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme
de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de
invatamant, de stat si particulare.
(3) Privatizarea institutiilor si unitatilor de invatamant de stat este
interzisa.
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si
continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de
varsta si individuale.
(5) Sistemul national de invatamant are urmatoarea structura:
a) invatamant prescolar: grupele mica, mijlocie si mare, de pregatire pentru
scoala;
b) invatamant primar: clasele I-IV;
c) invatamant secundar:
invatamant
gimnazial: clasele V-VIII;
invatamant profesional;
invatamant liceal: clasele IX-XII (XIII);
d) invatamant postliceal;
e) invatamant superior:
invatamant
universitar;
invatamant postuniversitar;
f) educatie permanenta.
(6) Invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si
postliceal formeaza invatamantul preuniversitar.
(7) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare,
Ministerului Invatamantului, iar invatamantul superior este coordonat de
Ministerul Invatamantului, cu respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral si
fara frecventa.
(9) In sistemul educatiei permanente se poate practica invatamantul prin
corespondenta sau la distanta.
(10) Invatamantul general obligatoriu, care cuprinde invatamantul primar si
gimnazial, este invatamant de zi.
(11) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot si de aplicatie.
(12) In raport cu conditiile existente, pot functiona grupuri scolare in care
se organizeaza invatamant profesional, liceal si postliceal, cu o conducere
unica.
Art. 16. - (1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis,
asigurand posibilitatea trecerii de la un profil la altul, in conditiile
stabilite prin regulament.
(2) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot
promova doi ani de studii intr-un an scolar sau universitar.
Art. 17. - (1) Ministerul Invatamantului, inspectoratele scolare si autoritatile
administratiei publice locale asigura conditiile necesare pentru ca elevii sa
frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de regula, in localitatile in care
acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate, elevilor din invatamantul primar si gimnazial,
scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de
transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Invatamantului, al
autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al
comunitatilor
locale, al societatilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.
Capitolul II
Invatamantul prescolar
Art. 18. - (1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta
de 3-7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit si saptamanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice
pot infiinta si finanta gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in
conditiile legii.
Art. 19. - Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si
cel primar se instituie si se vor generaliza treptat grupele pregatitoare
pentru scoala, cuprinzand copii de 5-6 (7) ani. Costurile scolarizarii vor fi
suportate de catre Ministerul Invatamantului.
Capitolul III
Invatamantul primar
Art. 20. - (1) Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si
functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu clasele
I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 7 ani in anul
calendaristic respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa
I si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului
scolar, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul Invatamantului poate aproba organizarea unor clase constituite
din copii care, din diferite motive, nu au absolvit, pana la varsta de 14 ani,
primele patru clase ale invatamantului general obligatoriu.
Capitolul IV
Invatamantul secundar
Sectiunea 1
Invatamantul gimnazial
Art. 21. - (1) Invatamantul gimnazial functioneaza in cadrul scolilor cu
clasele I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) In mod exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza si ca
invatamant seral sau fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai
mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei.
Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen de
capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul
Invatamantului, la urmatoarele discipline: Limba si literatura romana,
Matematica, Istoria romanilor si Geografia Romaniei. Elevii apartinand
minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba
materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna.
(2) In caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi sustinut
in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Elevilor care promoveaza examenul de capacitate li se acorda certificat de
capacitate. Celor care nu promoveaza examenul de capacitate li se elibereaza,
la cerere, copie de pe foaia matricola.
Sectiunea a 2-a
Invatamantul liceal
Art. 23. - (1) Invatamantul liceal cuprinde clasele IX-XII (XIII) -
invatamant de zi - si clasele IX-XIII - invatamant seral sau fara frecventa.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Invatamantului, la
propunerea inspectoratelor scolare si, dupa caz, cu consultarea altor factori
interesati, fiind publicata inaintea examenului de capacitate; numarul de
locuri si de clase se aproba anual, in functie de cerintele
locale si nationale.
(3) Invatamantul liceal seral si fara frecventa, cu clasele IX-XIII,
functioneaza in liceele stabilite de inspectoratele scolare.
Art. 24. - (1) Invatamantul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele
profiluri: teoretic - real si umanist -, informatic, pedagogic, tehnic,
economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan, militar, de arta, sportiv
si teologic.
(2) Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor
profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Invatamantului, clase cu
specializari mai restranse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si
performante exceptionale.
(3) La liceele de specialitate care, pe langa diploma de bacalaureat,
elibereaza si atestat profesional, durata studiilor poate fi si de 5 ani si
este stabilita prin hotarare a Guvernului.
Art. 25. - (1) Admiterea elevilor in invatamantul liceal se face prin
concurs, care se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de catre
Ministerul Invatamantului.
(2) La concursul de admitere in invatamantul liceal se pot inscrie absolventii
de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(3) Inscrierea la concursul de admitere in invatamantul liceal de zi se poate
face in primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii
anului scolar elevul nu depaseste varsta de 17 ani.
(4) Concursul de admitere in liceu consta in urmatoarele probe:
a) Limba si literatura romana - scris;
b) Limba si literatura materna - scris, proba sustinuta de candidatii care se
inscriu la concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale
minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta
si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina din profilul
liceului - scris;
d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite in
metodologie; aceste probe se sustin inaintea concursului de admitere si au
caracter eliminatoriu.
Art. 26. - (1) Studiile liceale se incheie cu examen de bacalaureat,
diversificat in functie de profilul liceului, de profilul clasei si de optiunea
elevului. Examenul de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
a) Limba si literatura romana - scris si oral;
b) Limba si literatura materna - scris si oral, pentru elevii care au urmat
studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta
si sportiv se poate alege, in locul Matematicii, o disciplina socioumana -
scris;
d) Istoria romanilor - oral;
e) una dintre limbile straine de circulatie internationala studiate in licee -
oral;
f) o proba la alegere dintre: Fizica, Chimie, Biologie, Geografia Romaniei -
oral;
g) o disciplina de profil sau optionala, la alegere, alta decat cea din probele
sustinute anterior - oral.
(2) Promovarea disciplinei de profil si a unei probe practice, insotita de o
lucrare de specialitate, da dreptul la obtinerea atestatului profesional.
(3) Lista disciplinelor socioumane, de profil si optionale, nenominalizate la
alin. (1) lit. c) si g), continutul programelor si modul de desfasurare a
bacalaureatului - real, umanist si de profil - se stabilesc de catre Ministerul
Invatamantului si se dau publicitatii pana la data inceperii anului scolar.
Art. 27. - (1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii
stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit
de Ministerul Invatamantului dintre cadrele didactice universitare de predare,
avand titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an scolar se organizeaza o singura sesiune de bacalaureat.
Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decat cele in care
se sustine bacalaureatul.
(4) Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamant in care se
desfasoara examenul de bacalaureat se stabilesc de catre Ministerul
Invatamantului.
(5) Candidatii se pot prezenta pentru sustinerea examenului de bacalaureat de
cel mult trei ori.
Art. 28. - (1) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i
se elibereaza diploma de bacalaureat si, dupa caz, atestatul profesional.
Eliberarea atestatului profesional, prevazut la art. 26 alin. (2), nu este
conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat li se elibereaza, la
cerere, certificat de absolvire si copie de pe foaia matricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum
9,50, iar la bacalaureat au obtinut media 10, primesc diploma de merit.
Sectiunea a 3-a
Invatamantul profesional
Art. 29. - Invatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau
seral, prin scoli profesionale si scoli de ucenici. Aceste scoli pot functiona
independent sau pe langa grupuri scolare.
Art. 30. - (1) Reteaua invatamantului profesional este organizata de catre
Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Reteaua invatamantului profesional, meseriile pentru care se scolarizeaza
si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de
inceperea anului scolar.
(3) Planurile de invatamant si programele analitice se elaboreaza si se aproba
de catre Ministerul Invatamantului, cu consultarea factorilor interesati.
Art. 31. - (1) La scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu
cu certificat de capacitate.
(2) Durata studiilor in scolile profesionale este de 2-4 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite si
elaborate de unitatile de invatamant respective.
Art. 32. - Scolile profesionale organizeaza, la cererea agentilor economici
si a institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract, cursuri de
calificare si de conversie profesionala.
Art. 33. - (1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventi de gimnaziu,
cu sau fara certificat de capacitate, in vederea insusirii unor deprinderi
preponderent practice.
(2) Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1-3 ani.
(3) Scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice meseriei.
Art. 34. - (1) Cursurile scolii profesionale si ale scolii de ucenici se
incheie cu examen de absolvire.
(2) Diploma de absolvire confera dreptul de a exercita meseria pentru care
absolventul a fost pregatit.
Art. 35. - Organizarea invatamantului profesional, admiterea si examenul de
absolvire sunt reglementate de Ministerul Invatamantului, prin metodologie
specifica.
Art. 36. - Cursantii si absolventii invatamantului profesional cu certificat
de capacitate pot urma studiile in invatamantul liceal prin concurs de
admitere, in conditiile prezentei legi.
Capitolul V
Invatamantul de arta si invatamantul sportiv
Art. 37. - (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza
pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul
sportiv se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor
scolare.
Art. 38. - In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) admiterea se face prin testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual,
potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamantului;
e) examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului
artistic sau sportiv studiat;
f) programele analitice pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul
liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul teoretic-real sau
umanist.
Art. 39. - Pentru fiecare profil al invatamantului de arta si al
invatamantului sportiv se elibereaza certificat de capacitate, respectiv
diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvita.
Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta,
Ministerul Invatamantului poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu
program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta,
Ministerul Invatamantului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica,
concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda
burse si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte
ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material
activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.
Capitolul VI
Invatamantul special
Art. 41. - (1) Invatamantul special se organizeaza de catre Ministerul
Invatamantului, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice,
senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament, sau cu deficiente
asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii
lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza
prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati
prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite,
inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
Art. 42. - (1) Invatamantul special este gratuit.
(2) Pregatirea si perfectionarea personalului didactic specializat, organizarea
si evaluarea invatamantului special se fac de catre Ministerul Invatamantului.
Finantarea invatamantului special este asigurata de Ministerul Invatamantului
si de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de
protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor
de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate,
pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.
Art. 43. - Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de
expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
Art. 44. - Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe analitice,
manuale si metodologii didactice elaborate in functie de tipul si gradul
handicapului si aprobate de catre Ministerul Invatamantului.
Art. 45. - (1) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia
copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala
speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala
speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu
copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia
de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre
invatamantul de masa pana la absolvirea invatamantului primar, continua
procesul de educatie in unitati ale invatamantului special - gimnazial,
profesional, liceal si postliceal - diferentiat dupa tipul si gradul
handicapului.
Art. 46. - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu alte
organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura
integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor
invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in
conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
Capitolul VII
Unitati conexe ale invatamantului preuniversitar
Art. 47. - (1) La nivelul invatamantului prescolar, primar si gimnazial, pe
langa unele unitati de invatamant reprezentative in zona respectiva se
organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele
scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori logopezi, avand
calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au si
obligatia indrumarii educatoarelor, invatatorilor si institutorilor in metodica
dezvoltarii si corectarii limbajului celor care prezinta
tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Invatamantului organizeaza, dupa
caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare respective.
Art. 48. - (1) Pentru copiii orfani sau pentru cei carora nu li se pot
asigura conditii de viata in familia naturala, in familia adoptiva sau in
plasament familial, functioneaza case de copii in subordinea inspectoratelor scolare.
(2) Casele de copii functioneaza separat de unitatile invatamantului special.
(3) Transferarea dintr-un judet in altul a copiilor abandonati sau orfani de
ambii parinti se poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamantului.
Scolarizarea lor se va face in conformitate cu Art. 8.
(4) Inspectoratele scolare pot infiinta si organiza, cu acordul Ministerului
Invatamantului, case de copii de tip familial.
Art. 49. - (1) In judete si in municipiul Bucuresti functioneaza centre sau
cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura si activitatea de
orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste
prin ordin al ministrului invatamantului.
Art. 50. - (1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa
corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin
regulament elaborat de Ministerul Invatamantului.
Capitolul VIII
Invatamantul postliceal
Art. 51. - (1) Invatamantul postliceal se organizeaza de catre Ministerul
Invatamantului, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a
altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste
de Ministerul Invatamantului, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale, la propunerea factorilor interesati.
(3) Persoanele care solicita organizarea unei scoli postliceale sau
scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant asigura finantarea acestora,
prin contract cu Ministerul Invatamantului. Fac exceptie scolile sanitare
postliceale de stat, care sunt finantate de Ministerul Invatamantului.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.
Art. 52. - (1) Admiterea in invatamantul postliceal se face prin concurs.
(2) Au dreptul sa se inscrie la concursul de admitere absolventii de liceu, cu
sau fara diploma de bacalaureat. La concursul de admitere in scolile sanitare
postliceale se pot inscrie numai absolventii de liceu cu diploma de
bacalaureat.
(3) Probele si conditiile de concurs, numarul de locuri si metodologia de
desfasurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul
Invatamantului, in cooperare cu initiatorii.
Art. 53. - (1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat
care atesta profesia insusita.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut
de doua ori in decurs de 3 ani de la absolvire.
Art. 54. - Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile
statului referitoare la invatamantul postliceal.
Capitolul IX
Invatamantul superior
Art. 55. - Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant
si de cercetare: universitati, institute, academii, conservatoare si colegii
universitare.
Art. 56. - Infiintarea institutiilor de invatamant superior se face prin
lege.
Sectiunea 1
Organizarea invatamantului universitar
Art. 57. - Invatamantul universitar are caracter deschis si se organizeaza
sub forma de:
a) invatamant universitar de scurta durata;
b) invatamant universitar de lunga durata.
Art. 58. - Invatamantul universitar de stat este gratuit, cu exceptia
taxelor percepute pentru inscrierea la concursul de admitere, inmatriculari si
reinmatriculari, reexaminari, repetentie si repetarea examenului de absolvire
sau de licenta. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru
activitati didactice neincluse in planul de invatamant, solicitate de studenti
si aprobate de consiliul facultatii. Cuantumul taxelor se stabileste de catre
senatele universitare.
Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea in invatamantul universitar
absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de
competenta fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor
generale stabilite de Ministerul Invatamantului. Concursul de admitere se poate
organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu, care au obtinut intr-unul dintre ultimii 2 ani de
studii distinctii la olimpiade scolare internationale, concursuri artistice sau
sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie
in invatamantul universitar fara sustinerea concursului de admitere la acele
facultati sau sectii de specialitate la care admiterea contine in probele de
concurs disciplina la care au fost distinsi.
(3) Cifra de scolarizare in invatamantul universitar de stat se stabileste
anual, prin hotarare a Guvernului, pe baza studiilor de prognoza si la
propunerea senatelor institutiilor de invatamant superior.
(4) In invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si
cifrele de scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea
anului universitar.
Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme:
de zi, seral si fara frecventa. Formele de invatamant seral si fara frecventa
pot fi organizate numai de catre institutiile de invatamant care au si cursuri
de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul seral si in cel fara frecventa este mai
mare cu un an decat cea prevazuta pentru invatamantul de zi.
(3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de institutiile de
invatamant superior pentru specializarile acreditate sunt echivalente,
indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4) Studentii pot urma concomitent doua specializari, daca indeplinesc
conditiile de admitere cerute. Studentii respectivi pot beneficia de bursa de
stat pe durata maxima a unei specializari.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, fara
concurs de admitere, in conditiile stabilite in Carta universitara.
Art. 61. - (1) In institutiile de invatamant superior pot fi inscrisi si
studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul superior de
stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman,
platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarare a Guvernului.
Sectiunea a 2-a
Invatamantul universitar de scurta durata
Art. 62. - (1) Invatamantul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu
exceptia cazului prevazut de art. 64 alin. (2), si este organizat in colegii
universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de lunga
durata.
(2) Infiintarea colegiilor universitare se aproba de catre Ministerul
Invatamantului, la propunerea senatului institutiei de invatamant superior.
Art. 63. - (1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza
criteriilor prevazute pentru invatamantul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in invatamantul universitar de scurta durata se incheie cu examen
de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de catre Ministerul
Invatamantului si a unei metodologii stabilite de senatele universitare.
Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul specializarii
dobandite.
(3) Absolventilor care nu au promovat examenul mentionat la alin. (2) li se
aplica prevederile prezentei legi.
Art. 64. - (1) Colegiile cu profil pedagogic asigura pregatirea de
institutori pentru invatamantul prescolar si primar; acestia dobandesc
specializarea si pentru predarea in invatamantul gimnazial, dupa caz, a unei
discipline: limba straina, muzica, desen sau educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru absolventii
liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice functioneaza serii paralele, cu planuri de
invatamant diferite, in raport cu durata scolarizarii.
Art. 65. - (1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot
continua studiile in invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul
profilului studiat initial sau apropiat, prin concurs, in limita locurilor
disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei de
invatamant superior primitoare. Criteriile de inscriere se stabilesc de
institutiile de invatamant universitar de lunga durata.
(2) Candidatii admisi vor sustine examenele de diferenta stabilite de
consiliile facultatilor. In urma promovarii examenelor de diferenta, candidatii
vor fi inscrisi in anul III al invatamantului universitar de lunga durata.
Sectiunea a 3-a
Invatamantul universitar de lunga durata
Art. 66. - (1) Invatamantul universitar de lunga durata se desfasoara in
universitati si in alte institutii echivalente, precum: institute, academii,
conservatoare, in facultati si la specializari autorizate sau acreditate.
(2) Infiintarea de noi facultati se aproba de catre Ministerul Invatamantului,
iar structura acestora, de catre senatele universitare.
Art. 67. - (1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamantul
universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4-6 ani si se
stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate
face numai incepand cu anul I.
(2) Studiile in invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen
de licenta, care consta in proiect sau lucrare de diploma si in probe generale
si de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenta se
stabilesc de catre Ministerul Invatamantului, iar metodologia, de catre
senatele universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de
licentiat in profilul si in specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de licenta primesc, la cerere, un
certificat de studii si copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine
examenul de cel mult doua ori, in decurs de 5 ani de la absolvire.
(5) Titulatura diplomei de licenta se stabileste de catre Ministerul
Invatamantului, in conformitate cu standardele internationale.
(6) Diplomele eliberate de institutiile de invatamant universitar de lunga
durata pana in anul 1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenta.
Art. 68. - (1) Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea
didactica sunt obligati sa participe la activitatile departamentului pentru
pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentul functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza
de regulament, si are planuri de invatamant distincte, care cuprind discipline
de pregatire teoretica si practica in domeniile pedagogiei, psihologiei,
logicii, sociologiei si metodicii de specialitate. In realizarea
activitatilor proprii, departamentul este sprijinit de facultatile de profil.
(3) Pregatirea studentilor prevazuta la alin. (1) si (2) se realizeaza in
regimul activitatilor didactice optionale. Planurile de invatamant ale
departamentului sunt integrate in planurile de invatamant ale facultatilor de
profil.
(4) Absolventilor departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se
elibereaza certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa
functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca
fac dovada ca au efectuat pregatirea prin disciplinele prevazute la alin. (2)
sau vor efectua aceasta pregatire in primii 3 ani de la angajare.
Art. 69. - Activitatile clinice din invatamantul medical superior de stat se
organizeaza in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului
Sanatatii si celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de
organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de catre
Ministerul Invatamantului si Ministerul Sanatatii.
Sectiunea a 4-a
Invatamantul postuniversitar
Art. 70. - (1) Invatamantul postuniversitar asigura specializarea in domeniu
sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma de licenta
sau, dupa caz, diploma de absolvire.
(2) Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant
superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si
se realizeaza prin: studii aprofundate, doctorat, studii academice
postuniversitare, studii de specializare si cursuri de perfectionare.
Art. 71. - (1) Admiterea in invatamantul postuniversitar se face:
a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru studii
academice postuniversitare;
b) la cerere, pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare.
(2) Numarul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat si pentru
studii academice postuniversitare este aprobat de:
a) senatele institutiilor de invatamant superior, pentru cele acoperite prin
taxe sau subventionate din alte surse decat cele de la bugetul de stat;
b) Ministerul Invatamantului, pentru cele subventionate de la bugetul de stat.
Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani si pot fi urmate de
absolventii cu diploma de licenta.
(2) Concursul de admitere pentru studii aprofundate se organizeaza pe baza
criteriilor stabilite de catre Ministerul Invatamantului.
(3) Cifra de scolarizare si reteaua invatamantului de studii aprofundate se
aproba de catre Ministerul Invatamantului.
(4) Studiile aprofundate se incheie cu o dizertatie. Absolventii primesc
diploma de studii aprofundate - magister sau master.
(5) Cursantii invatamantului de studii aprofundate beneficiaza de gratuitatea
studiilor si de burse, in conformitate cu prevederile legii.
Art. 73. - (1) Doctoratul este o forma superioara de invatamant si de
cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii
invatamantului universitar de lunga durata, cu diploma de licenta.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetatori
stiintifici principali gradul I, cu titlu de doctor.
(4) Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National
de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la
propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al
ministrului invatamantului.
(5) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in institutiile de
invatamant superior si in institutele de cercetare stiintifica aprobate de
Ministerul Invatamantului, la propunerea Consiliului National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, pe baza criteriilor de
acreditare in acest scop.
(6) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie
de specialisti, propusa de organul de conducere a institutiei organizatoare,
avizata de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si
Certificatelor Universitare si aprobata de ministrul invatamantului. Comisia
este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat, si din cinci
referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu
de doctor in domeniu, dintre care patru nu functioneaza in institutia
organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa, referentii oficiali
vor fi retribuiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului.
(7) Titlul stiintific de doctor se acorda de catre conducerea institutiei
organizatoare si se confirma de catre Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare de pe langa Ministerul
Invatamantului. Pe baza ordinului ministrului invatamantului, se elibereaza
diploma de doctor de catre institutia acreditata.
(8) Organizarea si desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarare a
Guvernului.
Art. 74. - (1) Pe langa institutiile de invatamant superior se pot organiza
scoli de studii postuniversitare, pentru absolventii cu diploma de licenta.
Scolile de studii postuniversitare se pot infiinta si ca institutii
independente, prin lege, inclusiv in strainatate.
(2) Studiile in scolile de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani si se
finalizeaza cu examen de diploma. Absolventii primesc diploma de studii
academice postuniversitare.
(3) Absolventii scolilor de studii postuniversitare se pot inscrie la concursul
de admitere la doctorat in specializarea obtinuta.
Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare au durata de cel
putin un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma
de licenta. Durata studiilor este propusa de senatele universitare si este
aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
(2) Studiile de specializare se incheie cu dizertatie sau examen. Absolventilor
li se elibereaza certificat de specializare postuniversitara.
Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfectionare au durata de cel
mult un an, in functie de profil, si pot fi urmate de absolventii cu diploma
din invatamantul universitar. Durata cursurilor este stabilita de senatul
universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata
din invatamantul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare
de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice,
conform normelor stabilite de Ministerul Invatamantului.
(3) Cursurile postuniversitare de perfectionare se incheie cu colocviu.
Absolventii primesc certificat de absolvire.
Art. 77. - Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara,
prevazute la art. 74, institutiile de invatamant superior se pot asocia cu
institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din
strainatate. In acest caz, structura studiilor, structurile organizatorice si
modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul
Invatamantului, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.
Art. 78. - (1) Invatamantul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din
alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin concurs.
Art. 79. - Invatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme
specifice stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Invatamantului si a Ministerului Sanatatii.
Sectiunea a 5-a
Cercetarea stiintifica in invatamantul superior
Art. 80. - (1) In institutiile de invatamant superior se organizeaza
activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare,
consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul departamentelor,
catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin
colaborare cu
institutii de invatamant si de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor
universitare.
(3) Catedrele, departamentele si unitatile de cercetare stiintifica sunt
incadrate cu personal didactic, de cercetare stiintifica si cu alte categorii
de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de
apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate
completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din
departamente, catedre si unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de desfasurare a cercetarii stiintifice in
institutiile de invatamant superior se stabileste prin regulament aprobat de
senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua
Ministerului Invatamantului pot functiona institute de cercetare cu
personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din invatamantul superior beneficiaza gratuit de
serviciile intregii retele de informare si de documentare a bibliotecilor din
invatamant.
Art. 81. - (1) Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum si
alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe baza de contracte, din
fondurile alocate anual, direct Ministerului Invatamantului, de la bugetul de
stat, separat de finantarea procesului de invatamant. Finantarea
contractelor de cercetare se face in mod competitiv, pe baza evaluarilor facute
de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare
aplicativa, precum si activitatile de proiectare, consultanta, expertiza,
altele decat cele avand ca beneficiar Ministerul Invatamantului, sunt
finantate, pe baza de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor
sau activitatilor respective, din fondurile de la bugetul de stat si din fondul
special de cercetare alocate altor ministere, precum si din alte surse.
(3) Activitatea de cercetare stiintifica desfasurata in institutele de
cercetare ale Ministerului Invatamantului este finantata de la bugetul de stat,
pentru programele solicitate de acest minister, si din alte surse, pentru
programele comandate de terti.
Art. 82. - Veniturile nete obtinute din realizarea programelor de cercetare
stiintifica si din activitatile de proiectare, consultanta sau expertiza se
utilizeaza, cu acordul coordonatorului de program si cu avizul rectorului
institutiei de invatamant superior, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii
de cercetare, precum si pentru remunerarea personalului care a executat
contractul.
Sectiunea a 6-a
Structura institutiilor de invatamant superior
Art. 83. - Institutia de invatamant superior cuprinde, de regula, mai multe
facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unitati de cercetare
stiintifica, de proiectare si de microproductie.
Art. 84. - (1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a
institutiei de invatamant superior si are in componenta una sau mai multe
sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente si catedre.
Activitatea didactica in cadrul facultatii se desfasoara pe ani de studii,
serii de predare, grupe si subgrupe.
(2) Facultatile se individualizeaza prin:
a) conditii de admitere si absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic si studenti, cercetatori
stiintifici si proiectanti, personal auxiliar si administrativ.
Art. 85. - Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata
institutiei de invatamant superior sau facultatii.
Art. 86. - Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de
invatamant superior sau, dupa caz, facultatii, avand functii didactice, de
cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie. Organizarea
departamentelor se stabileste de catre senatele universitare.
Art. 87. - Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa
caz, a departamentului, care realizeaza activitati de invatamant si de
cercetare. Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz, personal de
cercetare, de proiectare si auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de
discipline.
Art. 88. - Institutiile de invatamant superior sau componentele acestora au
dreptul de a organiza si a administra, singure sau in colaborare cu alte
institutii, unitati si centre de cercetare, centre pentru pregatirea resurselor
umane, unitati de microproductie, loturi experimentale sau alte structuri
institutionale.
Sectiunea a 7-a
Autonomia universitara
Art. 89. - (1) Autonomia universitara consta in dreptul comunitatii
universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice fara nici
un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un
ansamblu de competente si obligatii in concordanta cu optiunile si orientarile
strategice nationale ale dezvoltarii invatamantului superior stabilite prin
lege.
(2) Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si
publice pentru calitatea intregii activitati didactice si de cercetare
stiintifica pe care o desfasoara institutia respectiva de invatamant superior.
Art. 90. - (1) Comunitatea universitara cuprinde totalitatea persoanelor
care desfasoara activitate didactica, de cercetare stiintifica si de
proiectare, precum si pe cei care studiaza intr-o institutie de invatamant
superior.
(2) Comunitatea universitara foloseste in activitatea sa personal auxiliar si
administrativ.
Art. 91. - (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea
edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel si
cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent
de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care
apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, in
care se desfasoara invatamantul medical superior de stat.
Art. 92. - (1) Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si normele care
reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar propriu
sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamant superior,
adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii si
functionarii institutiei, ale activitatii didactice si de cercetare
stiintifica, ale administrarii si ale finantarii.
(3) Autonomia universitara se realizeaza, in principal, prin: programarea,
organizarea, desfasurarea si perfectionarea procesului de invatamant;
organizarea cercetarii stiintifice si a documentarii; stabilirea
specializarilor; stabilirea planurilor de invatamant si a programelor
analitice, in acord cu standardele nationale; admiterea candidatilor la studii,
pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Invatamantului; selectarea
si promovarea personalului didactic si ale celorlalte categorii de personal;
stabilirea criteriilor de apreciere a activitatii didactice si stiintifice;
acordarea, in conditiile legii, a titlurilor didactice, stiintifice si
onorifice; stabilirea formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin
acreditarea programelor de studiu; stabilirea, impreuna cu Ministerul
Invatamantului si cu alte autoritati publice, agenti economici, organizatii
profesionale si
patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se utilizeaza
diplomele si certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare
cu alte institutii de invatamant superior si de cercetare din tara si din
strainatate; eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret;
stabilirea necesitatilor financiare si materiale; rezolvarea problemelor
sociale ale comunitatii universitare; folosirea fondurilor si gestionarea lor
cu respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor
de studiu si de cercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor
reglementari legale; asigurarea ordinii si disciplinei in spatiul universitar;
organizarea si controlul tuturor serviciilor economico-gospodaresti; gasirea si
stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea activitatii culturale
si sportive; infiintarea fundatiilor; stabilirea si folosirea unor insemne si
simboluri proprii.
(4) In plan financiar, autonomia universitara se realizeaza ca drept de
gestionare, potrivit legii si raspunderii personale, a fondurilor alocate de la
bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor
realizate din taxele in valuta de la studenti si cursanti straini, potrivit
criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Invatamantului.
Art. 93. - (1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a lua parte la
conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot
secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se confirma de catre senatul
universitar. Rectorul se alege de catre senat si se confirma prin ordin al
ministrului invatamantului. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de
rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi
revocat din functie de catre senatul universitar prin aceeasi procedura
folosita la numire.
(3) Ministrul invatamantului poate suspenda din functie, din motive
justificate, pe rectorul unei institutii de invatamant superior, de stat sau
particular, acreditate.
Art. 94. - (1) In institutiile de invatamant superior, studentii pot fi
reprezentati in consiliile facultatilor si in senatele universitare, in
proportie de cel mult 1/5 din numarul membrilor acestor consilii, in conditiile
stabilite prin Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunitatii universitare in activitatea profesionala si
in spatiul universitar este inscrisa in Carta universitara. Abaterile de la
deontologia universitara se analizeaza si se solutioneaza la nivelul
consiliilor facultatilor si al senatului.
(3) Membrii comunitatii universitare sunt obligati sa respecte regulamentele
interne ale institutiei de invatamant superior, stabilite in conformitate cu
Carta universitara.
Art. 95. - Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile
stabilite prin Carta universitara sau prin lege.
Art. 96. - La nivel national, autonomia universitara se manifesta prin
relatia directa a rectorului institutiei de invatamant superior cu Ministerul
Invatamantului si prin alegerea reprezentantilor institutiei in organismele
profesionale, conform legii.
Capitolul X
Invatamantul militar
Art. 97. - Invatamantul militar este invatamant de stat, parte integranta a sistemului
national de invatamant, si cuprinde: invatamant liceal; invatamant postliceal
pentru formarea maistrilor militari si subofiterilor; invatamant universitar
pentru formarea ofiterilor si specialistilor; invatamant postuniversitar.
Perfectionarea pregatirii cadrelor militare se realizeaza in institutii de
invatamant distincte.
Art. 98. - Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele
anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru
invatamantul militar se stabilesc de catre Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si
alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, potrivit
specificului fiecarei arme si trepte de invatamant.
Art. 99. - Planurile de invatamant pentru invatamantul militar liceal,
postliceal si superior se elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si
alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, fiind
avizate de catre Ministerul Invatamantului.
Art. 100. - Diplomele de absolvire a institutiilor militare de invatamant si
titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea
in rezerva, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor
institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.
Art. 101. - Admiterea si procesul de invatamant in institutiile militare de
toate nivelurile se desfasoara in limba romana.
Art. 102. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul
invatamantului militar, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne,
Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu
atributii in domeniul sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente si
instructiuni proprii.
Capitolul XI
Invatamantul particular
Art. 103. - (1) Invatamantul particular constituie o alternativa la
invatamantul de stat sau il completeaza.
(2) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din
sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor prezentei
legi.
(3) Institutiile si unitatile de invatamant particular dispun de autonomie
organizatorica si functionala, in concordanta cu reglementarile legale
referitoare la organizarea si functionarea sistemului de invatamant.
(4) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate pot fi
sprijinite de stat.
Art. 104. - Invatamantul particular functioneaza potrivit legii, daca:
a) este organizat si functioneaza pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele
si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
c) respecta standardele nationale.
Art. 105. - (1) Invatamantul particular preuniversitar cuprinde gradinite,
scoli primare si gimnaziale, scoli profesionale si de ucenici, licee si scoli
postliceale.
(2) Gradinitele, scolile primare si gimnaziale, precum si scolile profesionale
si de ucenici se pot infiinta cu autorizarea inspectoratului scolar, in baza
documentatiei de evaluare.
(3) Liceele si scolile postliceale se pot infiinta cu avizul inspectoratului
scolar si aprobarea Ministerului Invatamantului, in baza documentatiei de
evaluare.
Art. 106. - (1) Criteriile de evaluare pentru invatamantul particular
preuniversitar se refera la domeniile fundamentale de organizare si de
functionare: personal didactic, continut, baza materiala si activitate
financiara.
(2) Standardele corespund fiecarui criteriu si indica nivelurile minime
obligatorii in procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate in
functie de nivelul de invatamant si sunt stabilite de Comisia de Evaluare si
Acreditare a Invatamantului Prescolar si Preuniversitar, care se infiinteaza si
functioneaza pe langa Ministerul Invatamantului, in baza regulamentului aprobat
prin hotarare a Guvernului.
Art. 107. - (1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamant
preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare si
functionare provizorie a unitatii respective;
b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din
prezenta lege.
(2) Acreditarea trebuie solicitata dupa acordarea autorizatiei de incredere,
astfel:
a) dupa cel mult 4 ani, pentru gradinite si scoli primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru scolile profesionale, de ucenici si
postliceale.
Art. 108. - (1) In invatamantul particular preuniversitar se aplica planuri
similare sau alternative invatamantului de stat, care cuprind discipline
obligatorii, optionale si facultative, corespunzator standardelor nationale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi
cerinte ca si planurile de invatamant.
(3) Pentru invatamantul particular preuniversitar, planurile si programele de
invatamant, similare sau alternative invatamantului de stat, sunt aprobate de
Ministerul Invatamantului.
Art. 109. - In invatamantul particular preuniversitar, formatiunile de
studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depasi numeric limitele maxime
legale.
Art. 110. - (1) In invatamantul particular preuniversitar posturile
didactice se ocupa in conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamantul particular prescolar si primar trebuie
sa aiba norma de baza in unitatea respectiva.
(3) In invatamantul particular gimnazial, liceal si profesional, cel putin 60%
din personalul didactic trebuie sa fie incadrat cu norma de baza in unitatea
respectiva.
(4) Pentru invatamantul particular postliceal, cel putin 50% din posturi,
constituite in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu
personal didactic angajat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamantul particular trebuie sa fie
angajat cu norma de baza in unitatea de invatamant respectiva si sa
indeplineasca cerintele Statutului personalului didactic privind ocuparea
functiilor de conducere.
Art. 111. - Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din
invatamantul particular preuniversitar, infiintate potrivit prezentei legi, au
valoare si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat,
daca examenele de absolvire au fost sustinute in fata unor comisii numite in
conformitate cu dispozitiile legale.
Art. 112. - Elevii din invatamantul particular se pot transfera la alte
unitati de invatamant de stat sau particulare, cu acordul unitatii primitoare
si in conditiile stabilite de Ministerul Invatamantului.
Art. 113. - Invatamantul superior particular functioneaza potrivit Legii nr.
88/1993 privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si
recunoasterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Art. 114. - In invatamantul particular, taxele de scolarizare se stabilesc
de catre fiecare institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legii.
Art. 115. - (1) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de invatamant
particular trebuie sa corespunda standardelor desfasurarii unui proces
instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de invatamant, in
proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare
corespunzatoare pentru un an in avans fata de anul scolarizat; biblioteca
dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor si
nivelului acestora.
(2) Pentru obtinerea acreditarii, institutia sau unitatea de invatamant
respectiva trebuie sa faca dovada ca in perioada de functionare provizorie a
utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala
proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii, institutia sau
unitatea de invatamant trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate cel
putin 50% din spatiile de invatamant si ca, in toata perioada anterioara, a
utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala
proprie.
Art. 116. - Institutiile si unitatile de invatamant particular se supun
evaluarii si controlului, in conditiile legii.
Art. 117. - (1) Invatamantul cooperatist se desfasoara in unitati care sunt
proprietatea asociatiilor cooperatiste.
(2) Finantarea invatamantului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale
asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse.
(3) Ministerul Invatamantului acopera de la bugetul de stat cheltuielile pentru
salarizarea personalului didactic, cu exceptia personalului care asigura
instruirea practica.
(4) Unitatilor de invatamant cooperatist li se aplica prevederile Art. 115 din
prezenta lege.
Capitolul XII
Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale
Art. 118. - Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa
studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele
de invatamant, in conditiile prezentei legi.
Art. 119. - (1) In functie de necesitatile locale, se pot organiza, la
cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea in
limbile minoritatilor nationale.
(2) Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fara a se aduce
atingere invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.
Art. 120. - (1) Limba si literatura romana se predau in invatamantul primar
dupa programe de invatamant si manuale scolare elaborate in mod special pentru
minoritatea respectiva. In invatamantul gimnazial si liceal, Limba si
literatura romana se predau dupa programe de invatamant
si manuale scolare identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba
romana. (2) In invatamantul gimnazial si liceal, Istoria romanilor si
Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe si manuale identice
cu cele pentru clasele cu predarea in limba romana.
Examinarea la aceste discipline se face in limba romana. In invatamantul
primar, aceste discipline se predau in limba materna.
(3) In programele si manualele de Istorie universala si de Istorie a romanilor
se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
(4) In invatamantul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu,
Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna.
Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de
Ministerul Invatamantului.
Art. 121. - Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza
unitati de invatamant cu predarea in limba romana, li se asigura, la cerere si
in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna,
precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.
Art. 122. - (1) In invatamantul de stat profesional, liceal - tehnic,
economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan - , cat si in invatamantul
postliceal, pregatirea de specialitate se face in limba romana, asigurandu-se,
in functie de posibilitati, insusirea terminologiei de specialitate si in limba
materna.
(2) In invatamantul medical universitar de stat, in cadrul sectiilor existente,
pregatirea de specialitate se poate face in continuare in limba materna, cu
obligatia insusirii terminologiei de specialitate in limba romana.
Art. 123. - In invatamantul universitar de stat se pot organiza, la cerere
si in conditiile prezentei legi, grupe si sectii cu predarea in limba materna
pentru pregatirea personalului necesar in activitatea didactica si
cultural-artistica.
Art. 124. - In invatamantul de toate gradele, concursurile de admitere si
examenele de absolvire se sustin in limba romana. Concursuri de admitere si
examene de absolvire pot fi sustinute in limba materna la scolile, clasele si
specializarile la care predarea se face in limba materna respectiva, in
conditiile prezentei legi.
Art. 125. - Ministerul Invatamantului asigura, in limba de predare,
pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare
si alte materiale didactice.
Art. 126. - In conducerea unitatilor si a institutiilor de invatamant in
care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile minoritatilor
nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor didactice din
randul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.
TITLUL III
Continutul invatamantului
Capitolul I
Invatamantul preuniversitar
Art. 127. - (1) Continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin
planuri de invatamant, programe analitice si manuale scolare.
(2) Planurile de invatamant cuprind discipline obligatorii, optionale si
facultative, precum si numarul de ore aferent fiecareia dintre acestea.
Ponderea disciplinelor optionale si facultative creste in clasele finale ale
invatamantului gimnazial si liceal.
(3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplina din planul de
invatamant, obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si
evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si
aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea
acestora.
Art. 128. - (1) Planurile de invatamant si programele analitice pentru
invatamantul preuniversitar se aproba de catre Ministerul Invatamantului, la
propunerea comisiei nationale de specialitate.
(2) In unitatile de invatamant se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de
Ministerul Invatamantului.
(3) In unitatile de invatamant se pot utiliza manuale alternative, selectate
prin concurs, la nivel national. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda
elevilor un anumit manual.
(4) Obiectivele specifice in evaluarea procesului instructiv-educativ pe
fiecare nivel de invatamant se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul
Invatamantului.
Capitolul II
Invatamantul superior
Art. 129. - (1) In institutiile de invatamant superior planurile de
invatamant se elaboreaza de catre facultati sau departamente, se analizeaza in
cadrul consiliilor acestora, se aproba de catre senatele universitare si se
avizeaza de catre Ministerul Invatamantului pentru a fi in concordanta cu
standardele nationale. Modificarea planurilor de invatamant se poate face numai
incepand cu anul I.
(2) Programele analitice se elaboreaza de catre titularii de discipline si se
aproba de catre catedra sau departament.
Art. 130. - In functie de specificul facultatilor si al specializarilor,
planurile de invatamant si programele analitice pot fi concepute si in
structura modulara.
Capitolul III
Activitatea extrascolara
Art. 131. - (1) Continutul instruirii si educatiei la toate nivelurile de
organizare a invatamantului se completeaza prin activitati extrascolare.
(2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale
copiilor si elevilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile
taberelor scolare si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte
unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor
factori interesati.
(3) Activitatile extrascolare au continut stiintific, cultural-artistic,
umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, precum si
caracter recreativ.
(4) Palatul National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat
Ministerului Invatamantului, precum si palatele copiilor din judete, din
subordinea inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile
extrascolare.
Art. 132. - (1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in
activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul
Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Ministerul Invatamantului, prin inspectoratele scolare, asigura si
controleaza realizarea obiectivelor instruirii si educatiei extrascolare.
Capitolul IV
Educatia permanenta
Art. 133. - Pentru asigurarea educatiei permanente, Ministerul
Invatamantului colaboreaza cu Ministerul Culturii si cu alte ministere
interesate, precum si cu mijloacele de informare in masa, cultele religioase,
universitatile populare, fundatiile culturale, alte societati si institutii,
pentru a facilita accesul la stiinta si cultura al tuturor cetatenilor,
indiferent de varsta, in vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin
in viata sociala.
Art. 134. - Ministerul Invatamantului, prin unitatile si institutiile sale,
acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza
diferite programe de instruire a adultilor in sistemul educatiei permanente si
al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie
initiativa.
Art. 135. - (1) Ministerele, regiile autonome, societatile comerciale, alte
persoane juridice sau fizice pot organiza, impreuna cu unitatile de invatamant
sau separat, cursuri de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, in
scopul calificarii propriilor salariati si a viitorilor angajati
sau pentru conversie profesionala.
(2) Cursurile organizate in conditiile alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul
Invatamantului, cu exceptia celor organizate in colaborare cu Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale pentru protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor
profesionala. In situatia cand aceste cursuri se desfasoara pe baza unor
programe avizate de Ministerul Invatamantului, ele se finalizeaza prin
acordarea de certificate de calificare profesionala recunoscute de Ministerul
Invatamantului.
Art. 136. - (1) Pentru instruirea adultilor, precum si pentru sprijinirea
sistemului de invatamant in realizarea unor obiective specifice, pot fi
organizate, cu aprobarea Ministerului Invatamantului, institutii si retele de
invatamant deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de
comunicare si de preluare a informatiilor.
(2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invatamant sunt suportate de
catre beneficiari si de catre institutiile interesate.
Capitolul V
Bibliotecile din invatamant
Art. 137. - (1) In sistemul de invatamant functioneaza, ca parte integranta,
o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si
biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica, subordonate
direct Ministerului Invatamantului; biblioteci ale institutiilor de invatamant
superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci
ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.
(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de regulamente
aprobate de Ministerul Invatamantului.
(3) Bibliotecile din invatamant pot organiza, cu aprobarea Ministerului
Invatamantului si in colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice,
precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al
adultilor.
Art. 138. - Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este
asigurata de catre Ministerul Invatamantului prin studii universitare de scurta
si de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul
Invatamantului.
Art. 139. - Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din invatamant se
asigura de catre Ministerul Invatamantului.
TITLUL IV
Conducerea invatamantului
Capitolul I
Ministerul Invatamantului si alte organisme de nivel national
Art. 140. - (1) Ministerul Invatamantului se organizeaza si functioneaza
potrivit legii.
(2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Invatamantului constituie
structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel
national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul
National pentru Reforma Invatamantului, Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National de
Finantare a Invatamantului Superior, Consiliul National al Cercetarii
Stiintifice din Invatamantul Superior, societatile stiintifice nationale ale
cadrelor didactice, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National al
Rectorilor si comisiile nationale de specialitate pe discipline.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare,
Ministerul Invatamantului constituie Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt
profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si
moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati, de
regula, pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza
potrivit unui regulament propriu, aprobat de Ministerul Invatamantului.
(4) Pe langa Ministerul Invatamantului functioneaza Federatia Sportului Scolar
si Universitar, unitate autonoma, cu personalitate juridica. Indrumarea
activitatii Federatiei Sportului Scolar si Universitar se face de catre
Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si
Sportului.
Art. 141. - Ministerul Invatamantului conduce sistemul national de
invatamant, exercitand, in principal, urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant;
b) organizeaza reteaua invatamantului de stat si propune Guvernului cifrele de
scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de
invatamant, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati;
c) aproba planurile de invatamant, programele analitice si manualele scolare
pentru invatamantul preuniversitar;
d) instituie concurs national pentru manuale scolare si asigura finantarea
editarii acestora;
e) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din invatamant;
f) elaboreaza metodologia-cadru a concursurilor de admitere in invatamantul
superior;
g) aproba infiintarea liceelor, a scolilor postliceale, a colegiilor si
facultatilor;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a
unitatilor subordonate;
i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii si
modernizarii invatamantului
si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
j) raspunde de elaborarea, omologarea si distribuirea mijloacelor de
invatamant; dezvolta si modernizeaza baza didactica materiala a invatamantului;
k) asigura identificarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini
deosebite;
l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a
copiilor si tinerilor cu deficiente fizice senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si
propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale
abilitate;
n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o) raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic;
p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta
personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si a celui
auxiliar, din invatamantul de stat si din unitatile subordonate;
r) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant;
s) elaboreaza si aplica strategiile de reforma pe termen mediu si lung ale
invatamantului si educatiei;
t) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia colaborarii
cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul
invatamantului;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de
nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si desfasurarea
invatamantului in limba materna;
v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea
acestora;
w) stabileste, pe baza intelegerilor si a conventiilor incheiate cu alte state,
modalitatile de recunoastere si de echivalare a studiilor si diplomelor;
x) stabileste, pentru invatamantul preuniversitar de stat, structura anului
scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum
si vacantele scolare;
y) elaboreaza si controleaza sistemul de evaluare a pregatirii elevilor si
studentilor;
z) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie
bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al
invatamantului de stat.
Capitolul II
Inspectoratele scolare
Art. 142. - Inspectoratele scolare sunt organe de specialitate subordonate
Ministerului Invatamantului, avand, in principal, urmatoarele atributii:
a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de invatamant
preuniversitar si realizeaza inspectia scolara;
b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea
procesului de invatamant;
c) infiinteaza, cu avizul Ministerului Invatamantului, unitati ale
invatamantului de sta. - gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale
si de ucenici;
d) propun Ministerului Invatamantului reteaua de scolarizare din raza lor
teritoriala;
e) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale,
scolarizarea elevilor, pe durata invatamantului obligatoriu;
f) asigura incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in
conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
g) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a personalului didactic,
de cercetare stiintifica si alte actiuni complementare din invatamantul
preuniversitar;
h) asigura, impreuna cu autoritatile publice locale, utilizarea, dezvoltarea si
protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamant;
i) coordoneaza organizarea concursurilor de admitere si a examenelor de absolvire
din unitatile de invatamant, precum si a concursurilor scolare;
j) controleaza toate activitatile si serviciile de invatamant preuniversitar
organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si alte persoane
juridice sau fizice, de pe raza lor teritoriala;
constata eventualele incalcari ale prevederilor legale si iau masurile
prevazute de lege;
k) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant
subordonate;
l) coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului didactic.
Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor scolare se stabileste de catre
Guvern, la propunerea ministrului invatamantului.
(2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in
limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru
acest invatamant.
(3) Unitatile extrascolare si unitatile conexe invatamantului preuniversitar
sunt subordonate inspectoratului scolar.
(4) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu
consultativ. Consiliul de administratie este format din inspectorul scolar
general, inspectorii scolari generali adjuncti, inspectori de specialitate,
directorul Casei corpului didactic, contabilul sef si consilierul juridic al
inspectoratului scolar. Inspectorul scolar general este presedintele de drept
al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din
directori de unitati de invatamant, alte cadre didactice de prestigiu si
reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor locale administrative, ai
comunitatilor religioase si ai agentilor economici. Presedintele consiliului
consultativ este ales prin vot secret dintre membrii acestuia.
(5) Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale
personalului didactic din invatamantul preuniversitar, pe specialitati, cu rol
consultativ, participativ si metodic.
Art. 144. - (1) Inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali
adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al
ministrului invatamantului, pe baza criteriilor de competenta profesionala si
manageriala.
(2) Inspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin
concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, de
regula pe o perioada de 4 ani.
(3) Concursurile se desfasoara pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Invatamantului.
Capitolul III
Conducerea institutiilor si a unitatilor invatamantului de stat
Art. 145. - (1) Unitatile de invatamant preuniversitar sunt conduse de
directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In activitatea de
conducere, directorii se bazeaza pe consiliul profesoral si pe consiliul de
administratie. Aceste consilii functioneaza in temeiul unui regulament elaborat
de Ministerul Invatamantului.
(2) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant, cu rol de decizie in
domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare
din unitatea respectiva si este prezidat de director.
(3) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, cu rol de decizie in
domeniul administrativ, este format din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de
11 membri, intre care directorul unitatii, directorul adjunct, contabilul sef,
cadre didactice alese de consiliul profesoral si reprezentanti ai
parintilor, precum si ai administratiei publice locale. In consiliul de
administratie se includ si reprezentanti ai agentilor economici care asigura
baza materiala pentru practica. Directorul unitatii de invatamant este
presedintele consiliului de administratie.
(4) Unitatea de invatamant prescolar sau primar afiliata altei unitati de
invatamant isi alege 1-2 cadre didactice in consiliul de administratie al
acesteia.
(5) In consiliile de administratie ale liceelor si scolilor postliceale se
includ 1-2 elevi.
(6) Directorii si directorii adjuncti ai unitatilor din invatamantul prescolar,
primar, gimnazial si profesional, precum si directorii adjuncti din
invatamantul liceal si postliceal sunt numiti de inspectorul scolar general.
(7) Directorii unitatilor din invatamantul liceal si postliceal sunt numiti
prin ordin al ministrului invatamantului, la propunerea inspectorului scolar
general.
(8) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti de
ministrul invatamantului la unitatile direct subordonate Ministerului Invatamantului
si de catre inspectorul scolar general pentru unitatile din subordinea
inspectoratului scolar.
(9) Numirea directorilor si a directorilor adjuncti ai unitatilor de invatamant
mentionate la alin. (6) si (7) se face pe baza criteriilor de competenta profesionala
si manageriala, pe o perioada de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor
profesorale respective. Metodologia de numire se stabileste de Ministerul
Invatamantului.
Art. 146. - Institutiile de invatamant superior sunt conduse de senate, iar
facultatile si departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori,
consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de
directori. Atributiile si raporturile acestor organisme se stabilesc prin
Carta universitara. Hotararile senatelor, ale consiliilor facultatilor si ale
departamentelor se iau cu majoritatea membrilor prezenti, daca numarul lor
reprezinta cel putin 2/3 din totalul membrilor.
Art. 147. - Conducerea operativa a institutiei de invatamant superior este
asigurata de biroul senatului alcatuit din: rector, prorectori, secretar
stiintific si director general administrativ. Presedintele biroului senatului
este rectorul.
Capitolul IV
Evaluarea in invatamant
Art. 148. - (1) Evaluarea invatamantului, ca sistem si proces, se asigura de
catre Ministerul Invatamantului prin institutii si organisme specializate, in
baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului invatamantului.
(2) Evaluarea invatamantului universitar si postuniversitar se asigura prin
forme specifice, in conformitate cu dispozitiile legale si cu normele
autonomiei universitare.
(3) In sistemul national de invatamant si educatie notarea se face, de regula,
de la 10 la 1.
Art. 149. - Ministerul Invatamantului asigura evaluarea periodica
a nivelului
de pregatire profesionala si metodica a personalului didactic din invatamant.
ART. 150(1)
Inspectorul scolar general elaboreaza, la sfarsitul fiecarui an scolar, un
raport
privind starea invatamantului din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
Acest
raport
se prezinta Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prefecturii,
consiliului
judetean,
consiliilor locale si tuturor unitatilor de invatamant din judet, respectiv din
municipiul
Bucuresti.
(2)
Rectorul institutiei de invatamant superior elaboreaza, la sfarsitul fiecarui
an
universitar, un raport privind starea institutiei de invatamant, pe care il
transmite
Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prefecturii si consiliului judetean,
respectiv
al municipiului Bucuresti.
(3)
Ministrul educatiei, cercetarii si tineretului inainteaza Parlamentului
raportul
anual asupra starii sistemului national de invatamant, pana la data de 15
octombrie.
Concomitent sunt prezentate directiile si prioritatile de dezvoltare a
invatamantului
preuniversitar si superior. Raportul anual se da publicitatii.
TITLUL V
RESURSE UMANE
CAP. 1
PERSONALUL DIN INVATAMANT. ELEVI SI STUDENTI
ART. 151(1)
Personalul din invatamant este format din personal didactic, personal de
cercetare,
personal didactic auxiliar si personal administrativ.
(2)
Personalul didactic este format din:
a)
educatoare - in invatamantul prescolar;
b)
invatatori - in invatamantul primar;
c)
institutori - in invatamantul prescolar si primar;
d)
maistri-instructori - in invatamantul secundar si postliceal;
e)
profesori - in invatamantul primar, secundar si postliceal;
f)
preparatori universitari, asistenti universitari, lectori universitari (sefi de
lucrari),
conferentiari
universitari, profesori universitari si profesori universitari consultanti - in
invatamantul
superior;
g)
formatori.
(3)
In invatamant poate functiona personal didactic asociat.
(4)
Personalul de cercetare este integrat in catedre, departamente, unitati sau
centre
de cercetare si de microproductie.
(5)
In invatamantul de toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar,
definit
conform Statutului personalului didactic.
ART. 152 Functiile
didactice pe tipuri si forme de invatamant, precum si conditiile
pentru
ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
ART. 153(1) Norma
didactica pentru invatamantul preuniversitar se reglementeaza
prin
Statutul personalului didactic.
(2)
Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice de instruire,
precum
si pentru unitati de invatamant din localitati izolate sau pentru clase cu un
numar
redus
de elevi se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(3)
Norma didactica pentru invatamantul universitar si postuniversitar se
reglementeaza
prin Statutul personalului didactic.
ART. 154(1) In
invatamantul de stat si particular posturile didactice se ocupa prin
concurs.
Conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul
personalului
didactic.
(2)
Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La
concurs
se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de
Statutul
personalului didactic.
(3)
Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din
invatamantul
preuniversitar de stat se face de catre inspectoratele scolare, la propunerea
comisiilor
de concurs.
(4)
Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantul
universitar
si postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea
comisiilor
de concurs, si se valideaza de catre senatele universitare. Titlurile didactice
de
conferentiar
universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul National
de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, prin
comisiile de
specialitate.
Pe baza confirmarii ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite ordin
de
acordare a titlurilor de conferentiar universitar si de profesor universitar.
(5)
Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare in
alta
limba decat cea in care si-a facut studiile superioare sustine in fata unei
comisii de
specialitate
un test de cunoastere a limbii in care urmeaza sa faca predarea.
ART. 155 Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului are obligatia de a asigura
pregatirea
si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de invatamant si
stabileste,
prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea
calitatii
de
cadru didactic.
ART. 156(1)
Drepturile si indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul
personalului
didactic si in Carta universitara.
(2)
Dreptul la contestatie al persoanelor fizice sau juridice din invatamant se
exercita
prin adresare catre forul ierarhic superior celui a carui decizie este
contestata.
ART. 157(1) In
institutiile si unitatile de invatamant sunt interzise pedepsele
corporale.
(2)
Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat
administrativ
sau, in functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3)
Drepturile si indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de
Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse
in
Carta
universitara si in regulamentele institutiilor de invatamant superior.
ART. 158(1) In
invatamantul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe,
clase
sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a)
grupa cuprinde in medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 10 si nu
mai
mult
de 20; prin exceptie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzand cel
putin 7
prescolari
sau elevi;
b)
clasa din invatamantul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10
si nu
mai
mult de 25;
c)
clasa din invatamantul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de
10 si
nu
mai mult de 30;
d)
clasa din scoala de arte si meserii, anul de completare si invatamantul liceal,
precum
si
anul de studiu din invatamantul postliceal are in medie 25 de elevi, dar nu mai
putin de
15
si nu mai mult de 30.
(2)
Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa
mare
aflate sub efectivul minim se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului.
CAP. 2
FORMAREA CONTINUA A PERSONALULUI DIDACTIC
ART. 159(1) Formarea
continua a personalului didactic constituie un drept care se
realizeaza,
in principal, prin perfectionare si conversie profesionala.
(2)
In cadrul sistemului national de invatamant perfectionarea personalului
didactic
din invatamantul preuniversitar se realizeaza, in principal, prin formele
prevazute
de
Statutul personalului didactic.
(3)
Conversia profesionala in sistemul de invatamant vizeaza extinderea
pregatirii
initiale in vederea obtinerii dreptului de a preda si alte discipline sau de a
ocupa
alte
posturi didactice.
ART. 160(1)
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului stabileste obiectivele si
coordoneaza
formarea continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar,
evalueaza,
acrediteaza si finanteaza programele de formare continua, inclusiv de
conversie
profesionala, realizate in:
a)
institutii de invatamant superior, prin facultati, departamente si catedre,
pentru
perfectionarea
pregatirii de specialitate;
b)
institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de
pregatire a
personalului
didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice;
c)
colegii pedagogice universitare si licee cu profil pedagogic, pentru
perfectionarea de
specialitate,
metodica si psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul
prescolar
si primar;
d)
case ale corpului didactic, conform art. 162;
e)
centre de perfectionare, organizate in unitati de invatamant, pentru
perfectionarea
pregatirii
de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
f)
alte structuri abilitate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului.
(2)
Pentru organizarea activitatilor prevazute la alin. (1) institutiile mentionate
pot
colabora cu institutii similare, precum si cu agenti economici, conform
reglementarilor
legale.
ART. 161(1)
Programele de formare continua a personalului didactic se incheie prin
colocviu
sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
(2)
Institutiile de invatamant superior acreditate pot organiza si desfasura
programe
de conversie profesionala, la nivel universitar si postuniversitar, cu durata
de
cel
putin un an si jumatate. Programele sunt aprobate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii
si
Tineretului si se finalizeaza cu examen de absolvire. Promovarea examenului de
absolvire
confera dreptul la obtinerea unei diplome si dreptul de a profesa in noua
specializare.
Aceste activitati se pot organiza in formele de invatamant prevazute de lege.
ART. 162(1) Casele
corpului didactic sunt centre de documentare si de organizare a
activitatilor
de formare continua si a activitatilor cu caracter stiintific, metodic si
cultural.
(2)
Pentru realizarea activitatilor prevazute la alin. (1) Casa corpului didactic
asigura
formatori calificati, acreditati de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului, si
finanteaza
aceste programe. Formatorii colaboreaza cu departamentele si cate drele de
pregatire
a personalului didactic din institutiile de invatamant superior la activitatile
de
formare
continua.
ART. 163 Pentru
pregatirea si perfectionarea personalului didactic de conducere,
indrumare
si control Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului infiinteaza si
coordoneaza
centre si alte forme institutionalizate, cu atributii in acest scop.
ART. 164 Perfectionarea
personalului didactic din invatamantul superior de stat este
finantata
de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin bugetele institutiilor
de
invatamant
si se realizeaza prin:
a)
programe de documentare si schimburi de experienta, la nivel national si
international;
b)
programe de specializare si cooperare interuniversitara, in tara si in
strainatate;
c)
invatamant postuniversitar, organizat potrivit prevederilor prezentei legi;
d)
programe de cercetare stiintifica, realizate in tara sau prin cooperare
internationala;
e)
inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.
ART. 165 Perfectionarea
personalului didactic auxiliar din intregul sistem national de
invatamant
se realizeaza conform prevederilor art. 160.
TITLUL VI
BAZA MATERIALA SI FINANTAREA INVATAMANTULUI DE STAT
ART. 166(1) Baza
materiala a invatamantului de stat consta in intregul activ
patrimonial
al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, al institutiilor si
unitatilor
de
invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul de invatamant existent la
data intrarii
in
vigoare a prezentei legi, precum si in activul patrimonial redobandit sau
dobandit
ulterior.
(2)
In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului cuprinde:
spatii
pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica, mijloace de invatamant
si de
cercetare
aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de
cercetare, unitati
de
microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri
agricole,
camine,
internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case
ale
corpului
didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri
cultural-sportive,
palate
si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu
destinatia de
locuinta,
precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si
salariatilor
din
invatamant.
(3)
Baza materiala aferenta procesului de instruire si de educatie, mentionata la
alin.
(2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si
intreprinderilor
de
stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza, fara
plata, in
patrimoniul
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, al institutiilor si
unitatilor de
invatamant
si de cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat.
Predareapreluarea
se
face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern.
In
aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20
alin. (2)
din
Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale,
indiferent de
statutul
capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de
predarepreluare.
(4)
Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat este de drept
proprietatea
acestora. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului este imputernicit sa
emita
certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru institutiile de
invatamant
superior,
pe baza documentatiei inaintate de catre acestea.
(41)
Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de
invatamant
preuniversitar de stat - gradinite, scoli generale (primare si gimnaziale),
licee,
grupuri
scolare, seminarii teologice, scoli profesionale si scoli postliceale - fac
parte din
domeniul
public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al municipiului
Bucuresti,
si sunt in administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si
municipiilor,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala
isi
desfasoara activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept
proprietate
a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(42)
Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de
invatamant
special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al
municipiului
Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a
consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi
desfasoara
activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de
invatamant
special de stat sunt de drept proprietatea acestora. Administrarea terenurilor
si
cladirilor
in care isi desfasoara activitatea unitatea de invatamant special, inclusiv
cladirile
sociale, este incredintata de catre consiliul judetean unui administrator care
face
parte
din consiliul de administratie al unitatii scolare. Nu fac parte din domeniul
public al
comunelor,
oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti,
terenurile
si cladirile detinute de unitatile de invatamant in baza unor contracte de
inchiriere,
concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau
juridice.
(43)
Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si unitatilor de
invatamant
preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului
educatiei
si cercetarii. Instrainarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza
materiala
a invatamantului, fara avizul ministrului educatiei si cercetarii, constituie
infractiune
si se pedepseste conform legii penale. Actele de instrainare sau de schimbare
a
destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului, fara avizul
Ministerului
Educatiei,
Cercetarii si Tineretului sunt nule. Administrarea procesului educational din
unitatile
de invatamant preuniversitar si special de stat prevazute la alin. (4^1) si
(4^2) se
face
de catre inspectoratele scolare judetene, respectiv de Inspectoratul Scolar al
Municipiului
Bucuresti.
(44)
Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile si
institutiile
de
invatamant preuniversitar din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si
Tineretului,
ale caror cheltuieli de intretinere, functionare si dezvoltare se finanteaza de
la
bugetul
de stat, fac parte din domeniul public al statului si se afla in administrarea
Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Celelalte componente ale bazei materiale
sunt
de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective.
(45)
Abrogat.
(46)
Abrogat.
(5)
Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi
transferate
decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei nationale,
fara
plata si numai in interes public.
(6)
Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate in
patrimoniul
institutiilor de invatamant superior de stat sau in administrarea acestora, se
poate
face pe baza de contract incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuire
anuala.
Bunurile, inclusiv terenurile, aflate in administrarea unitatilor de
invatamantpreuniversitar
de stat, disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de
contract
incheiat in conformitate cu revederile legale, cu revizuire anuala a acestuia,
numai
in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului.
Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile prevazute la
alineatele
precedente, se face cu prioritate pentru activitati de invatamant.
(7)
Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (3) si (4), care urmeaza sa fie
reintegrate
in patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, al
institutiilor
si
unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului
de tat, sunt
obligati
sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Educatiei, Cercetarii si
Tineretului
toate documentele care atesta proprietatea, precum si documentele necesare in
vederea
inregistrarii in evidentele contabile.
(8)
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin imputernicitii sai, va
actiona
in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor
si
predarea
documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(9)
Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand
Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului sau institutiilor si unitatilor de
invatamant
si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat se face, dupa caz,
in
registrul
de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de
publicitate
funciara,
cu scutire de plata taxelor prevazute de lege.
(10)
Actiunile in justitie formulate de Ministerul Educatiei Cercetarii si de
inspectoratele
scolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de
timbru.
ART. 167(1)
Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se face
descentralizat
prin bugetele consiliilor judetene/Consiliului General al Municipiului
Bucuresti
sau prin bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unitatile de invatamant
preuniversitar
se face prin hotarare a consiliului judetean/Consiliului General al
Municipiului
Bucuresti sau a consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de
Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, aprobata prin hotarare a Guvernului, si
cu
asistenta
tehnica a inspectoratelor scolare.
(2)
Finantarea cheltuielilor de capital, de functionare, de intretinere si de
reparare
a unitatilor din invatamantul preuniversitar, precum si a bazei
didacticomateriale,
cu
exceptia celor prevazute la alin. (5), este asigurata prioritar de catre
consiliile
judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale
din
bugetele acestora, precum si din resursele proprii ale respectivelor unitati.
Din
comisia
de receptie a lucrarilor vor face parte si reprezentanti ai inspectoratului
scolar
judetean
si ai unitatii scolare.
(21)
Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii
realizate,
in conditiile legii, din: activitatea de productie (ateliere-scoala, ferme
agricole
etc.),
prestari de servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri din
inchirieri de
spatii,
donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant,
activitati
cultural-educative, ale internatelor si cantinelor pentru prescolari si elevi.
Veniturile
astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de catre aceste unitati.
(3)
De drepturile acordate potrivit legii beneficiaza copiii si tinerii cu
deficiente
care
urmeaza o forma de invatamant preuniversitar de stat.
(4)
Cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, taberele scolare, palatele
copiilor,
inspectoratele scolare, casele corpului didactic, precum si alte institutii de
stat
subordonate
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului se finanteaza din bugetul
acestuia.
(5)
Fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar
si
administrativ din unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar,
pentru deplasari,
precum
si pentru cheltuieli de dotari cu obiecte de inventar si carti sunt asigurate
din
bugetul
de stat si defalcate in bugetele locale ale unitatilor
administrativ-teritoriale.
(6)
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate aloca de la buget
fonduri
pentru finantarea cheltuielilor curente aferente unor activitati extrascolare,
educatiei
copiilor cu deficiente, perfectionarii pregatirii profesionale a cadrelor
didactice
si
altor actiuni si activitati, in conditiile legii.
(7)
In zonele defavorizate, precum si in situatii speciale stabilite prin hotarare
a
Guvernului,
se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educatiei,
Cercetarii si Tineretului, pentru dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a
invatamantului
preuniversitar, precum si pentru alte cheltuieli.
(8)
Creditele externe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
contractate
cu aprobarea Guvernului, precum si dobanzile aferente acestora se
ramburseaza
din bugetul de stat.
ART. 168(1) In scopul
intretinerii, dezvoltarii si modernizarii bazei materiale si de
practica
in institutiile si unitatile de invatamant, cu ocazia aprobarii bugetului de
venituri
si
cheltuieli pentru unitatile subordonate, Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului
constituie
Fondul national al formarii profesionale, din credite bugetare si din alte
surse
dobandite
in conditiile legii.
(2)
Fondul national al formarii profesionale se gestioneaza cu consultarea
Consiliului
National pentru Formare si Educatie Continua, potrivit criteriilor stabilite
prin
ordin
al ministrului educatiei cercetarii si tineretului.
ART. 169(1) Unitatile
de invatamant primar si gimnazial din mediul rural si periurban,
precum
si liceele agricole, agromontane, silvice si pedagogice, care nu au in
proprietate
terenuri
agricole in extravilan, primesc in folosinta, pentru constituirea lotului
didactic
experimental,
o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3
ha
pentru liceele pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane
si
silvice,
in echivalent arabil.
(2)
Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere,
unitatilor
scolare
respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau,
dupa caz,
din
fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(3)
In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform
prevederilor
alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate
in
proprietatea
autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de
Dezvoltare
si Amenajare Rurala.
(4)
Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin.
(1),
punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de
catre
comisiile
locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
ART. 170(1)
Finantarea invatamantului de stat se asigura din fonduri publice, in limita
a
cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a)
considerarea dezvoltarii invatamantului ca o prioritate nationala, pentru
pregatirea
resurselor
umane la nivelul standardelor internationale;
b)
profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei
muncii;
c)
dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare
pentru
integrare
la varf in viata stiintifica mondiala.
(2)
Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea gestionarii
fondurilor
si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare
suplimentare
pentru invatamant.
(3)
Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de venituri
dobandite
in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe
de la
persoane
juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza
si se
utilizeaza
integral la nivelul institutiilor si unitatilor respective, inclusiv pentru
majorarea
fondului
de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale si fara a
afecta
alocatiile
bugetare.
(4)
Fondurile alocate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru
invatamantul
preuniversitar se repartizeaza inspectoratelor scolare care le redistribuie
unitatilor
de invatamant din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati.
(5)
Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de
invatamant
reprezinta cuantumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev,
student
sau cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilalti
indicatori
specifici
activitatii in invatamant, in special de cei referitori la calitatea prestatiei
in
invatamant.
(6)
Invatamantului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul
global
al cercetarii stiintifice.
Alocarea
fondurilor de finantare a cercetarii se face dupa criterii competitive, in
functie
de
prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia
pentru
fondurile
de finantare a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de invatamant
superior
acreditate.
Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de Ministerul
Educatiei,
Cercetarii si Tineretului, la propunerea Consiliului National al Cercetarii
Stiintifice
din Invatamantul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in
Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(7)
Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca
separat,
in functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii invatamantului. Pot
beneficia
de
alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de invatamant
acreditate, conform
legii.
(8)
Executia bugetara anuala a institutiilor si unitatilor de invatamant este
publica.
ART. 171(1)
Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii
finantate
din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(2)
Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul
Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, pe baza de contract, pentru finantarea de
baza
si finantarea complementara, realizarea de obiective de investitii, fonduri
pentru
burse
si protectia sociala a studentilor, precum si din venituri proprii, dobanzi,
donatii,
sponsorizari
si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice, romane
sau
straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de
invatamant
superior,
in conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii obiectivelor care
le
revin
in cadrul politicii statului din domeniul invatamantului si cercetarii
stiintifice
universitare.
(3)
Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, in functie de numarul de
studenti
si doctoranzi admisi la studii fara taxa, de numarul de cursanti, de nivelul si
specificul
instruirii teoretice si practice si de ceilalti indicatori specifici
activitatii de
invatamant,
in special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamant.
(4)
Finantarea de baza se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului,
pentru a se asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de
invatamant,
la nivel universitar si postuniversitar, conform standardelor nationale.
(5)
Finantarea complementara se asigura atat din sume de la bugetul de stat, cat
si
din surse externe, respectiv imprumuturi si ajutoare externe.
(6)
Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii
si
Tineretului prin:
a)
subventii pentru cazare si masa;
b)
fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte
cheltuieli
de
investitii si reparatii capitale;
c)
fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica
universitara.
(7)
Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de
contract
incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si institutia de
invatamant
superior respectiva, dupa cum urmeaza:
a)
contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si
protectie
sociala
a studentilor, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;
b)
contract complementar pentru finantarea cercetarii stiintifice universitare, a
reparatiilor
capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii
pentru
cazare si masa. Sumele aferente cercetarii stiintifice universitare, cuprinse
in
contractul
complementar, se esaloneaza, prin exceptie de la alte reglementari, in rate
stabilite
prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
(8)
Criteriile prin care se stabileste finantarea institutiilor de invatamant
superior
de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si
Tineretului,
luand in considerare propunerile Consiliului National de Finantare a
Invatamantului
Superior si, respectiv, ale Consiliului National al Cercetarii Stiintifice
Universitare.
In baza criteriilor aprobate Consiliul National de Finantare a Invatamantului
Superior
si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare propun
Ministerului
Educatiei,
Cercetarii si Tineretului alocarea de fonduri corespunzatoare pentru finantarea
institutiilor
de invatamant superior de stat. Consiliul National de Finantare a
Invatamantului
Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare, ca
organisme
consultative de specialitate, au personal propriu si sunt finantate de la
bugetul
Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(9)
Fondurile pentru burse si protectia sociala a studentilor se aloca in functie
de
numarul de studenti si doctoranzi de la invatamantul de zi, fara taxa de
studii.
(10)
Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de invatamant superior de
stat
se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, dupa adoptarea
bugetului
de
stat, prin ordin al ministrului.
(11)
Soldurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in
contractul
institutional, precum si soldurile aferente cercetarii stiintifice universitare
si
veniturile
extrabugetare raman la dispozitia institutiilor de invatamant superior si se
cuprind
in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul
de stat
si
fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
(12)
Indicatorii sintetici din executia bugetara a institutiilor de invatamant
superior
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
ART. 172(1) Elevii si
studentii de la cursurile de zi din invatamantul de stat pot
beneficia
de burse de performanta, de merit, burse de studiu si burse de ajutor social.
(2)
Elevii si studentii pot beneficia de burse pe baza de contract incheiat cu
agenti
economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru
studiu
acordate de banci in conditiile legii.
(3)
Bursele acordate elevilor din invatamantul preuniversitar se suporta din
bugetul
de stat.
(4)
Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul
Educatiei,
Cercetarii si Tineretului, in colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale.
Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu
si
de
ajutor social se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale
inspectoratelor scolare
si
in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu
integralitatea
efectuarii
de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si universitare. Bursele de
care
beneficiaza
elevii si studentii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studentilor
trebuie
sa acopere cheltuielile de cazare si de masa.
(5)
Elevii, studentii si cursantii straini pot beneficia de burse, potrivit
prevederilor
legale.
(6)
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului acorda anual un numar de
burse
pentru doctorat cu durata de 4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma
de
invatamant.
Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de invatamant superior.
Bursierii,
pe perioada bursei, au drepturile si obligatiile profesionale ale unui
preparator
universitar.
Activitatea respectiva constituie vechime in munca.
(7)
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului acorda anual burse pentru
stagii
de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri
constituite in
acest
scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(8)
La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) si (7) pot
participa
studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat si cei ai
institutiilor
de invatamant superior particular acreditate.
ART. 173(1)
Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor,
destinate
elevilor si studentilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si
institutiilor
de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din
bugetul
de stat si din bugetele locale.
(2)
Institutiile de invatamant superior de stat asigura, pentru efectuarea
practicii
comasate
a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile
de
masa,
cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara
centrului
universitar
respectiv.
(3)
Achizitionarea de documentatii tehnice, materiale de constructii, aparatura,
utilaje,
publicatii si orice alte dotari necesare procesului de invatamant, de cercetare
stiintifica,
precum si activitatilor auxiliare procesului de invatamant de catre unitatile
si
institutiile
de invatamant autorizate sau acreditate este scutita de taxe vamale.
ART. 174 Pentru
invatamantul de stat prescolar, primar si gimnazial se asigura gratuit
manualele
scolare. Beneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din invatamantul
profesional
si
liceal ai caror parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai
mic decat
salariul
minim brut pe economie.
ART. 175 Prescolarii,
elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si
psihologica
gratuita in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si
unitati
spitalicesti
de stat.
ART. 176(1) Elevii si
studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul
local
in comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto,
feroviar
si
naval, in tot timpul anului calendaristic.
(2)
Elevii si studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de
gratuitate
pentru categoriile de transport prevazute la alin. (1).
(3)
Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la
muzee,
concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si
sportive
organizate de institutii publice.
(4)
De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii si studentii
din
invatamantul particular acreditat.
(5)
Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai
statului
roman,
beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3).
(6)
Institutiile de invatamant superior au dreptul de a acorda, in afara cifrei de
scolarizare
aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de
bacalaureat
primiti din centrele de plasament, in conditiile stabilite de senatul
universitar.
ART. 177(1)
Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si
sportive
-,
precum si cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate
de la
bugetul
public national, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii
si
Tineretului.
In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si
de
odihna
ale elevilor si studentilor.
ART. 178 Institutiile
si unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din
strainatate,
in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului
national
de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman.
TITLUL VII
DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE
ART. 179(1)
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea
materiala,
disciplinara, contraventionala sau penala.
(2)
Impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al
unitatilor
de invatamant constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventionala
sau
infractiune.
Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac
de
catre
autoritatile abilitate.
ART. 180(1) Parintele
sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de
invatamant
si felul educatiei copilului minor.
(2)
Parintele, tutorele legal instituit sau sustinatorul legal este obligat sa ia
masuri
pentru asigurarea frecventei scolare a elevului in invatamantul obligatoriu.
Nerespectarea
acestei prevederi din culpa parintelui, a tutorelui legal instituit sau a
sustinatorului
legal constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500.000 lei
si
2.000.000 lei.
(3)
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile
desemnate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Ministerul Administratiei
si
Internelor, printr-o metodologie comuna.
ART. 181 Dispozitiile
prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind
stabilirea
si sanctionarea contraventiilor.
ART. 182 Asupra
dreptului copilului minor de a urma invatamantul obligatoriu in
limba
romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele
legal
instituit.
ART. 183 Pana la
elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor invatamantului
particular
preuniversitar criteriile si standardele de evaluare si acreditare se stabilesc
prin
hotarare
a Guvernului, in baza prezentei legi.
ART. 184 Ministerul
Educatiei, Cercetarii si Tineretului poate infiinta organe de
specialitate
in subordinea sa, potrivit legii.
ART. 185 Activitatea
de cercetare stiintifica finantata de la bugetul de stat, desfasurata
de
personalul didactic, este remunerata in raport cu salariul orar corespunzator
functiei
didactice,
daca in contract nu exista alte prevederi.
ART. 186 Depasirea
duratei invatamantului universitar gratuit, corespunzator art. 62 si
67,
se suporta de studenti, cu exceptia celor care au avizul comisiei medicale si
aprobarea
senatului
universitar, conform reglementarilor legale.
ART. 187 Statutul
profesional al absolventilor de colegii universitare se stabileste de
catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului impreuna cu Ministerul Muncii
si
Solidaritatii
Sociale, in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul
Oficial
al Romaniei.
ART. 188 Carta
universitara nu poate avea prevederi contrare legislatiei in vigoare.
Nerespectarea
legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului
respectiv.
ART. 189 Abrogat.
ART. 190(1) Prezenta
lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei
in
Monitorul Oficial al Romaniei*). Pe data intrarii in vigoare a legii se abroga
Legea
educatiei
si invatamantului nr. 28/1978, precum si orice alte dispozitii contrare
prezentei
legi.
(2)
In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial
al
Romaniei Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului elaboreaza
regulamentele care
decurg
din aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii.
*) A se vedea si datele de intrare in
vigoare a actelor normative modificatoare.
|
Home 
